Nr. 12; decembrie, Anul XXII (254)

Primele pagini ale actualului număr al revistei sunt consacrate discursului de recepţie susţinut în Aula Academiei Române de acad. Eugen Segal cu titlul „Academicianului I. G. Murgulescu, dascăl de excepţie”, „o personalitate carismatică a timpului său, căreia ramura de chimie, denumită chimia fizică, îi datorează un nivel neobişnuit de înalt al dezvoltării”. După o amplă prezentare a vieţii şi activităţii distinsului om de ştiinţă şi profesor, acad. Eugen Segal a încheiat: „În ce mă priveşte, consider că a fost un mare intelectual al acestei ţări, dublat de un mare om. A realizat lucruri deosebite şi a ajutat oameni să se desăvârşească şi să lucreze. Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, activitatea sa constituindu-se ca un etalon de muncă şi de viaţă.” În Cuvântul de răspuns, acad. Marius Andruh, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Chimice, a trecut e în revistă a contribuţiilor ştiinţifice ale acad. Eugen Segal şi activitatea de peste o jumătate de secol de profesor la Universităţii din Bucureşti, „numărul mare de studenţi excepţionali atraşi în cercetare, pe care i-a crescut cu dragoste şi generozitate. „Suntem mândri de ei, după cum suntem mândri de a se fi format într-o puternică şcoală de chimie.”

La 14 noiembrie a fost dezvelită statuia Minervei, zeiţa înţelepciunii, simbolul Academiei Române şi revista publică alocuţiunile rostite de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, şi acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române. Statuia a fost realizată de sculptorul Mihail Ecobici. În articolul „Bronzul înţelepciunii”, criticul de artă Aurelia Mocanu consideră „Minerva academică” un „memento de cultură înaltă”, „un simbol material luminos al Academiei”.

În următoarele pagini sunt publicate articole dedicate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei ASTRA, caracterizată de Al. Mocioni, unul dintre vicepreşedinţi ca „expresie a solidarităţii şi unităţii noastre pe plan cultural”. ASTRA a fost, scrie acad. Dan Berindei, un far de lumină în mijlocul naţiunii, „a îmbrăţişat cultura, naţiunea şi a ajutat-o în mersul ei înainte, la integrarea ei românească în ansamblul mare al naţiunii, dar şi integrarea ei europeană, în modernitate”. În deschiderea studiului să, acad. Valentin-Ionel Vlad afirmă că „Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) a luat naştere ca urmare a unirii forţelor românilor transilvăneni în jurul ideilor îndrăzneţe ale programului Adunării Naţionale din mai 1848 de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj”. La câţiva ani mai târziu se înfiinţa Academia Română şi împreună „şi-au unit forţele şi destinele în marea luptă pentru libertate şi unitate naţională”. Pentru acad. Alexandru Surdu, „ASTRA a reprezentat o adevărată academie populară a românilor, încurajând, stimulând şi organizând
învăţământul, ştiinţa, cultura şi arta în genere. ASTRA a întemeiat primele şcoli pentru adulţi la sate, cu ajutorul învăţătorilor şi preoţilor. A publicat abecedare şi cărţi populare. A înfiinţat biblioteci, cele mai importante fiind la Sibiu şi Bucureşti, alături de numeroasele biblioteci săteşti şi case de citire.” Şi cum „la vremuri mari se nasc oameni mari”, Andrei Şaguna „a reprezentat marea conştiinţă a unităţii culturale a românilor de pretutindeni şi mai cu seamă a celor din afara Principatelor Române, din Ardeal, Banat şi Bucovina, pe care a încercat să-i adune în vederea marelui ideal al Unităţi Naţionale.” S-a amintit că, în 1948, ASTRA a fost desfiinţată ilegal, i-au fost confiscate toate bunurile şi fondurile acumulate cu trudă. Spiritul ASTREI nu a putut fi confiscat şi, după 1989, a reînviat cu sediul central la Sibiu şi cu despărţăminte în mai multe oraşe. Acum, consideră acad. Al. Surdu, este nevoie de formaţiuni cultural-organizatorice adecvate timpului în care trăim. Pentru aceasta e nevoie să ne reamintim de ce a reprezentat ASTRA şi „să reînviem în mintea acestei naţii greu încercate amintirea marilor bărbaţi ai culturii noastre, care în vremuri la fel de grele, au încercat şi chiar au reuşit, adesea cu sângele lor, să spele ruşinea timpului”. La fel de bogate în informaţii şi idei modelatoare de conştiinţă sunt articolele „Biserica şi « Asociaţiunea Transilvană» de pr. prof. Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române; „ASTRA a înfrăţit sufletele tuturor românilor” de Dumitru Acu, preşedintele ASTRA; şi „Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu şi Asociaţiunea ASTRA” de PS Mihai Frăţilă, episcop vicar greco-catolic de Bucureşti.

În continuare, acad. Radu Miron şi Mitrofan Ciobanu prezintă viaţa şi activitatea profesorului Petru Solcan, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Urmează evocările Mitropolitului Andrei Şaguna, la bicentenarul naşterii, semnată de acad. Al. Surdu; a istoricilor Leonida Boicu şi Gheorghe Platon, de acad. Alexandru Zub; Nicolae Paulescu de Nicolae Hâncu, membru de onoare al Academiei Române şi acad. Nicolae Densuşeanu, de Paul Grigoriu.

Acad. Valentin-Ionel Vlad semnează o consemnare de la cea de a V-a ediţie a Forumului Mondial al Ştiinţei de la Budapesta cu tema „Peisajul ştiinţei în schimbare: provocări şi oportunităţi”. Lucrările s-au desfăşurat pe cinci secţiuni - „Peisajul ştiinţei în schimbare: provocări şi oportunităţi”; „Peisajul ştiinţei în schimbare : motoare emergente în ştiinţă şi tehnologie - o abordare geografică”; „Peisajul ştiinţei în schimbare - o abordare tematică”; „Peisajul ştiinţei în schimbare: implicaţiile politicilor şi conducătorilor”. Cea de a cincea secţiunii a fost dedicată unei discuţii despre forul global al ştiinţei pentru comunicarea cunoaşterii şi acţiunii pentru acţiuni în provocările globale. În cadrul reuniunii, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a semnat Acordul de colaborare între Centrul de Cercetare Unificat al Comisiei Europene şi academiile statelor membre din regiunea Dunării, în legătură cu iniţiativa de cooperare ştiinţifică „Science for Danube Strategy”. Este publicată Declaraţia „Asupra unei Noi ere a Ştiinţei Globale” aprobată de participanţii la acest important for al ştiinţei mondiale.

Secţiunea „Opinii” cuprinde eseul „Cartea cea de toate zilele” de Dorian Vlădescu şi studiul „Arc peste timp în ştiinţa şi cultura românească: Nicolae Milescu Spătarul - Ilia Mecinikov - contemporaneitate”, de Dan Riga şi Sorin Riga.

Din secţiunea „Evenimente ştiinţifice”, reţinem însemnările academicianului Victor Sahini pe marginea seminarului internaţional consacrat pregătirii profesorilor pentru domeniile multiculturale, organizat de Centrul European pentru Învăţământ Superior şi Fundaţia „Menahem H. Elias”. E. S. Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, face un comentariu pe marginea lucrării „Enciclopedia regimului comunist. Represiunea”, elaborată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului”.Revista publică lista premiilor Academiei Române pe anul 2009.

La rubrica „In memoriam” sunt prezentate viaţa şi activitatea academicianului Mihnea Gheorghiu, preşedintele Secţiei de Artă, Arhitectură şi Audiovizual.

Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate, ca de obicei, cronicii vieţii academice şi „Apariţii la Editura Academiei”.