|
Prima secțiune a acestui număr din revista Academica este dedicată simpozionului româno-spaniol
„Cele două frontiere ale Europei”, organizat de Academia Română și Academia de Științe Economice și Financiare din Barcelona.
În deschidere, acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, a subliniat că viitoarea Europă trebuie să fie prosperă și justă și, înainte de orice, un a spiritului, „o Europă a culturilor, o Europă a diferențelor și a toleranței”.
În continuare sunt publicate comunicările susținute de Jaim
Gil-Aluja, președintele Academiei de Științe Economice și Financiare din Barcelona,
Mugur Isărescu, membru corespondent al Academiei Române,
Alfonso M. Rodriguez Rodriguez, Josep M. Puing
Salellas, Josep Casajuana Gibert, președintele Academiei de doctori din Barcelona,
Daniel Dăianu, membru corespondent al Academiei Române. În completare două interviuri cu titluri semnificative –
„Să ne unim respectând identitatea fiecăruia” cu Jaim Gil-Aluja și
„Avem nevoie de o Europă unită și sigură” cu Jose Casajuana Gibert.
În paginile care urmează sunt marcate două aniversări. Mai întâi,
Traian-Marian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Române, și
VictoriaTatole scriu despre acad. Nicolae Botnariuc la 90 de
ani, ca „una dintre personalitățile proeminente ale biologiei românești din ultima jumătate de secol, ale cărui merite în formarea școlii românești de ecologie și în dezvoltarea cercetării științifice în domeniu se bucură de o deosebită apreciere”. Acad.
Liviu Ionesi a fost sărbătorit de comunitatea academică ieșeană la împlinirea a 80 de ani în cadrul unei sesiuni omagiale la care au vorbit acad.
Viorel Barbu, președintele Filialei Iași a Academiei Române, acad.
Mircea Săndulescu, președintele Secției de Științe Geonomice și
Leonard Olaru. Cum aprecia acad. Viorel Barbu, a evoca viața și activitatea unei asemenea personalități „nu este doar o datorie morală, ci și obligația față de promovarea și afirmarea valorilor științei, adică un act de cultură.
Din cuprinsul revistei mai semnalăm articolele:
- „Actualizare și potențializare la Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu”, de acad.
Alexandru Surdu;
- „Concepția lui Max Weber cu privire la raționalitate și iraționalitate”, de
Sorin M. Rădulescu;
- „Dante și Eminescu în universul artei
sonore”, de Vasile Tomescu;
- „Simion Mehedinți, creatorul geografiei moderne în România. 75 de ani de la apariția operei fundamentale
TERRA”, de Dimitrie Oancea;
- „Opțiuni politice de mediu”, de Grigore
Popa;
- „Omul de știință, crezul și etica”, de
Francisc Schenider
- „Geneza și formele culturii în concepția lui P.P.
Negulescu”, de Mircea Mâciu.
În încheiere, obișnuita Cronică a vieții academice semnată de
Elena Solunca Moise.
|
