Acest număr se deschide cu articolul „Marin Sorescu: un militar care dezertează, un mare poet care-și dictează
moartea”, semnat de acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române, conceput pe ideea că „biografia poetului este produsul operei sale”.
În continuare, acad. Matilda Caragiu Marioțeanu semnează
„Aromânii - o criză identitară”, în fapt, comunicarea prezentată la sesiunea „Aromânii și aromâna astăzi”, în care atrage atenția asupra unor simptome care vestesc o criză, „ceea ce ar trebui să de gândit” fiindcă „lăsate în voia Domnului, pot face mult rău la un moment dat”.
„La o nouă aniversare cu tristețe”, acad Alexandru Zub scrie despre actul din 27 martie 1918, când Basarabia a optat solemn pentru integrarea în statul român, aflat încă pe cale de a-și desăvârși unitatea”.
Făcând o analiză a relației dintre existență nemijlocită și existențialism, acad.
Al. Surdu ajunge la concluzia că „drumul” exisențialismului este „invers”, pornind de la Existența Nemijlocită spre Subsistență, care apare ca Transcendență și, totodată este „progresiv”, deoarece „nu presupune întoarcerea la vreo preexistență naturală, de tipul paradisului pierdut”.
În „Prolegomene la o hermeneutică în filosofia românească”,
Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române, repune în discuție lucrarea „Logica lui Hermes” a lui Constantin Noica, „o logică prin care să fie surprins specificul creațiilor spirituale”.
Basarab Niculescu, membru de onoare al Academiei Române, semnează eseul
„Poincaré et l’imagination scientific”, convingând cu argumente serioase că imaginarul are un rol important în „procesul dinamic de conformare al gândirii umane cu inteligența ascunsă în legile naturii”.
De remarcat și articolul „Pretext și profundă datorie morală”, semnat de
Ion Dogaru, membru corespondent al Academiei Române, structurat pe ideea oarecum kantiană că, deși datoria morală și juridică merg împreună până la un anumit punct, datoria morală „se înfățișează a avea o forță cu mult mai mare decât cea juridică, pentru că datoria morală este un crez, ea naște imperative pentru subiect”. Mai semnalăm articolul
„Drepturile de proprietate intelectuală” semnat de acad.
Aurel Iancu.
Personalitatea și activitatea lui Dimitrie Gusti și colaboratorilor săi sunt evocate în articolele semnate de
Mircea Mâciu - „Dimitrie Gusti, un mare spirit enciclopedic” - și
Vasile Tomescu - „Un ilustru colaborator al lui Dimitrie Gusti - Constantin Brăiloiu”.
Interesant pentru informațiile aduse este articolul lui Lucian Sinigaglia -
„Nietzsche și Wagner. Întâlniri sub semnul lui
Schopenhauer”.
Cabiria Andrean Cazacu își dedică studiul matematicianului David Emanel ca întemeietor al școlii matematicii românești, în timp ce
Ion Chițescu scrie despre profesorul Nicolae Dinculeanu, membru de onoare al Academiei Române la împlinirea vârstei de 80 de ani, iar
Magda Stavinschi îl prezintă pe Constantin Gogu, fost membru corespondent al Academiei Române.
Nu lipsesc nici articolele consacrate problemelor actuale ale societății românești și vom cita articolele lui
George Popa - „Model de comportare a politicilor de
mediu”; Iulian Chivu - „Niveluri de semnificare și factori persuasivi în credințele românești”;
Sorin Rădulescu - „Modelul socio-ecologic - o abordare pluridisciplinară a delicvenței juvenile” și îndeosebi
Cristian Dâmboianu - „Migrația forței de muncă din România - dimensiuni și consecințe”. Și tot în actualitate situăm și interviul cu Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române intitulat
„Educația - factor de promovare a sănătății”.
Manifestările științifice din această lună sunt consemnate de Elena Solunca
Moise.
|