| Cum este și firesc, numărul pe ianuarie al revistei se deschide marcând două mari momente
- 155 de ani de la nașterea lui Eminescu și Unirea
Principatelor. Despre Eminescu, „mitul mileniului trei”, scrie acad.
Eugen Simion cu referire la apariția primului volum facsimilat din caietele geniului culturii românești. Este un încă un prilej de a vedea cum că „ datorită lui știm și care este vibrație noastră în adânc. Cu numele lui magic deschidem toate porțile spiritului”. Lectura caietelor eminesciene spun ceea ce noi suntem în stare să citim, „dar, atenție! Pe ele se află imprimată caligrafia unui geniu poetic...”. Considerațiile acad.
Dan Berindei despre Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859 se încheie cu afirmația că această zi „a
rămas și rămâne în memoria colectivă ca o neuitată zi de aur a veacului”. În continuare,
Vasile Tomescu prezintă „Cultura muzicală în perioada de înfăptuire a Unirii Principatelor”.
În rest, cuprinsul revistei este semnificativ pentru preocupările academice în care istoria și prezentul se îngemănează pentru a prefigura tendințe viitoare, între posibil și dezirabil. Amintim astfel convorbirea cu acad.
Camil Mureșanu și Ioan Chindriș, despre apariția primei traduceri în limba română a Vulgatei, făcută de Petru Pavel Aron; articolul lui
Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, despre întemeierea, în 1884, a cotidianului sibian „Tribuna” sau cel al acad.
Al. Surdu cu titlul „Problema existenței. Controverse terminologice”. La împlinirea a 150 de ani de la nașterea Henri Poincaré, articolele semnate de acad.
Romulus Cristescu și acad. Solomon Marcus dimensionează valoarea universală al acestui geniu al matematicii. Tot aici mai semnalăm articolele „Constantin Levaditi
- un savant european”, de Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, „Școala de mineralogie pe urmele lui Ludovic Mrazec”, de
Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române. Interesant și eseul semnat de
Mircea Mâciu despre „Creațiile culturale între tradiție și inovație”.
Trecând la actualitate, reținem articolul semnat de Jeronimo
Moscardo, fost ambasador Braziliei în România, acum în Belgia, „Union Européenne
- Seraient, les Pays de l’Est, le nouveau monde de l’Europe?” Rețin atenția articolele semnate de acad.
Gleb Drăgan „Dezvoltarea durabilă și societate”, de
Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, „Membrane Computing. După șase ani”, de
Ștefan Iancu „Unele aspecte privind perspectiva atingerii obiectivelor stabilite la Lisabona pentru anul 2010 în domeniul tehnologiilor informaționale”, de
Gheorghe Ionașcu „Amenințarea schimbărilor climatice” sau interviul cu
Victor Giurgiu, membru corespondent al Academiei Române.
Atragem atenția, îndeosebi asupra studiului „Consecințele sociale ale procesului de strămutare și relocare a populației din Roșia
Montana”, semnat de Ecaterina Balica și Anca Velicu și asta îndeosebi celor care au afirmat că Academia Română ar fi renunțat la poziția sa față acest proiect în care riscurile sunt mai multe și mai grave față de puținele și relativele beneficii.
În ultimele pagini ale revistei, Cronica vieții academice, semnată de
Elena Solunca Moise, cuprind o relatare a evenimentelor din această lună.
|
