În primele pagini ale revistei este publicata conferinta „Domesticirea globalizarii si buna guvernare”, prezentata de Adrian Nastase, primul ministru al Guvernului României în aula Academiei Române, o ampla trecere în revista a provocarilor globalizarii si argumentarea fundamentata ca buna guvernare reprezinta o solutie panaceu a convertirii lor în sanse de dezvoltare pentru tara noastra. 

Alain Plantey, membru al Institutului Frantei, raspunde, în studiul „Identitatea Europeana si sfidarile ei”, la întrebarea: Putem noi, astazi, sa ne punem de acord asupra unei idei despre Europa? Din aceasta întrebare decurg altele, din care, în aceasta prima parte sunt conturate raspunsuri pentru patru dintre ele: O particularitate rasiala? O identitate religioasa? O vocatie stiintifica? O originalitate artistica si literara O entitate economica?

Despre personalitatea si activitatea stiintifica a acad. Mircea Sandulescu, presedintele Sectiei de Stiinte Geonomice, la împlinirea vârstei de 70 de ani, scriu acad. Dan Radulescu, prof. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, Ion Bucur, Gheorghe Popa si Mihai Brânzila.

O sectiune a revistei este consacrata unor membrii ai Academiei Române a caror opera ofera si azi teme de reflectie prin profunzimea ideilor, care nu si-au pierdut actualitatea. Centenarul Aurel Avramescu (1903-1985) este marcat în articolele semnate de acad. Mihai Draganescu, acad. Virgil Cândea, acad. Radu P. Voinea si prof. Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Române. Activitatea de economist, agronom si om politic a lui P. S. Aurelian (1833-1909) este evocata de acad. David Davidescu si Gh. Bâlteanu, acad. Iulian Vacarel si acad. Ioan Paun Otiman si prof. Victor Giurgiu, membru corespondent al Academiei Române. Mai consemnam articolele „Centenar Athanasie Joja”, de acad. Alexandru Surdu si cel consacrat lui Carol Davila, semnat de Constantin Ionescu Târgoviste, membru corespondent al Academiei Române si „Nicolae Cartojan, 120 de ani de la nastere”, de Fanus Bailesteanu. 

Extinzând aria tematica, retinem articolele „Cântecele unirii românilor”, de Vasile Tomescu, „Ideea Unirii în gândirea pasoptistilor”, de Mircea Mâciu, „Viziuni moderne în interpretarea tragediei lirice Oedip de George Enescu pe scena Operei Nationale din Bucuresti”, de Liliana Alexandrescu, „Directii ale reconstructiei regionale”, de Emilian Em. Dobrescu, „Postmodernismul etic”, de Gheorghe Danisor.

Cititorul poate afla mai multe despre manifestarile stiintifice si culturale în rubrica „Cronica vietii academice”. Totul într-o eleganta asezare în pagina si cu ilustratii din creatia pictoritei Magdalena Radulescu si reproduceri din tablourile aflate în colectia Maria si Aurel Avramescu.