|
|
|
Nr.
20, noiembrie 2003, Anul XIII (157) |
|
Acest număr al revistei se deschide cu rostirea Prea Fericitului Părinte
Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române, la
sesiunea omagială dedicată centenarului nașterii Părintelui Dumitru Stăniloae, din care reținem:
„Din tezaurul de lumină a uriașei sale opere, Părintele Stăniloae ne împărtășește o viziune simfonică, articulată într-o impresionantă corelare dintre aspectul articular și perspectiva de ansamblu a relației între Dumnezeu și om în plan vertical și dintre oameni în plan orizontal, viziune regăsită mereu într-o structură armonioasă deplină și mereu vie.” Această viziune este pe larg prezentată și interpretată din perspectiva importanței ei pentru creștinism și lumea contemporană de Pr. Prof.
Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române prin centralitatea pe Hristos. Aceasta deoarece,
„lumea nu a fost creată de Dumnezeu ca să fie profanizată de omul care rămâne sclavul istoriei și idolilor, ci să devină cer și pământ transfigurat, prin împreuna lucrare a omului cu Dumnezeu în Hristos, Dumnezeu și om.” Fiica Părintelui Stăniloae, poeta
Lidia Stăniloae îl prezintă pe tatăl său ca om care „și-a însușit un mod de viață exemplar.” Mai departe, acad.
Alexandru Surdu, președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie, înfățișează istoria isihasmului din țara noastră în opera marelui teolog, în timp ce demersul Pr. Prof.
Dumitru Radu urmărește teologia și filocalia în opera acestui mare duhovnic al neamului nostru. Interpretând transcendența din perspectivele îngemănate ale metafizicii și teologiei, prof.
Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române, consideră ca acesta este punctul de vedere constructiv al unui dialog, pentru a înțelege
„conceptul central al oricărei gândiri veritabile: Ființa - ființa fiindului uman(metafizico-ontologic) și Dumnezeu-Tatăl.” Cum scria Hegel, filosofia și religia au ca obiect Adevărul și chiar în cel mai înalt grad
- în aceea că Dumnezeu, El și numai El este Adevărul. Cu multe aspecte mai puțin cunoscute sau inedite, Pr. Prof.
Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, descrie anii petrecuți de Părintele Stăniloae la Sibiu, cu preocupările de istoric al Bisericii și gazetar bisericesc.
Următoarea secțiune a revistei este dedicată împlinirii a
o sută de ani de la nașterea matematicianului Miron Nicolescu, fost președinte al Academiei Române. Astfel, după ce acad.
Romulus Cristescu, președintele Secției de Științe Matematice îl prezintă pe savantul omagiat ca creator al analizei matematice, acad.
Solomon Marcus înfățișează pe larg matematicianul, profesorul și omul Miron
Nicolescc. Acad. Virgiliu N. Constantinescu scriind despre rigoarea și generozitatea profesorului Miron Nicolescu, încheie cu afirmația că
„viața și opera sa au ilustrat aspirația Omului spre Bine.” Așa a fost pentru toți cei care l-au cunoscut, cum a mărturisește și acad.
Radu Voinea, „discret, reținut, suferind în tăcere, inima lui generoasă dar deosebit de sensibilă a înregistrat toate vicisitudinile prin care a trecut instituția pe care o prezida, rănit, după vechea zicătoare de fiecare clipă și răpus de ultima.” În același ton evocator scriu
prof. Ion Coculescu, membru corespondent al Academiei Române și Gheorghe
Bucur, în timp ce Cabiria Andrian Cazacu relatează despre claritatea și frumusețea expunerilor, de neșters în amintirea foștilor discipoli.
Constantin Toma, membru corespondent al Academiei Române și Luminița Bejenaru readuc în memorie personalitatea aproape uitată a antropologului
Olga Necrasov (1910-2000), membru titular al Academiei Române, care
„prin stilul activității sale de cercetare și al celei didactice, prin întreaga sa conduită poate fi considerată un îndrumător, care a căutat să transforme colaboratorii săi în cercetători ai unei noi posibilități pe care o deschide stadiul existent al cunoașterii.” Acad.
Iulian Văcărel scrie despre concepția lui A. D. Sturdza despre problemele economice și
financiare.
Paginile următoare cuprind articole consacrate unor aniversări ai membrilor Academiei Române.
La împlinirea vârstei de 80 de ani, acad, Dan Berindei este omagiat în articole cu titlul semnificativ
- „Un european de la Dunăre”, de acad. Eugen Simion și
„Un profil excepțional în peisajul intelectualității românești” cum este numit în mesajul trimis de
Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României. Personalitatea ÎPS Nicolae Corneanu, Mitropolit al
Banatului, membru de onoare al Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani, este prezentată de acad.
Păun Ion Otiman. Acad. Radu Miron scrie cu aleasă prețuire despre
Constantin Corduneanu, membru corespondent al Academiei Române, la împlinirea a 75 d
ani.
Acad. Florin Filip semnează o consistentă relatare despre Forumul Mondial al Științei. Consecvent preocupărilor sale, acad.
Mihai Drăgănescu publică prima parte din studiul despre viabilitatea conceptului de societate a conștiinței, sintagmă, care, păstrând întreg conținutul noțiunii de societate a cunoașterii pune accent pe conștiință.
Nu lipsește obișnuita cronică a vieții academice, semnată de Elena Solunca
Moise.
|
|
