Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 
 

Nr. 10 ianuarie 2003, Anul XIII (147) 

De la literatura la filosofie, istorie, matematica, stiinte geonomice biologie, noul numar al revistei Academica ofera cititorilor o bogata si diversa arie tematica, avānd ca repere evenimentele stiintifice si culturale ale vietii academice. Centenarul nasterii lui Zaharia Stancu, un scriitor complex si un personaj original al vietii literare romānesti, cum īl caracterizeaza acad. Eugen Simion, argumentānd  īn ce fel a aparat cāt a putut si cum a putut ideea de scriitor. Despre Zaharia Stancu mai scriu acad. Fanus Neagu - Acel leu de Persia numit Zaharia Stancu, D. R. Popescu, membru corespondent al Academiei Romāne - Cānd ceva e real, īnvinge istoria, cānd e ceva credibil, triumfa religia si arta si Eugen Uricaru - Cultura e singurul domeniu de īntrecere īntre neamuri.

Bicentenrul nasterii matematicianului Janos Bolyai, aniversare īnscrisa īn calendarul UNESCO, este reflectat īn articolele  semnate de acad. Marius Iosifescu, vicepresedinte al Academiei Romāne, - Janos Bolyai, unul dintre cei mai importanti inovatori ai matematicii, de Ilie Pārvu, membru corespondent al Academiei Romāne - Geometria si experienta. Kant si geometriile neeuclidiene, de Kostake Teleman - Janos Bolyai si geometria absoluta, si de Stefan Berceanu - Asupra continuitatii scolii de geometrie de la Kazan. Īn articolul Cultura neeuclidiana, acad. Solomon Marcus īnfatiseaza felul īn care  dezvaluirile lui  Bolyai, Lobacevschi, Gauss si Riemann au avut efectul unui adevarat soc, al carui impact a fost diferit reflectat īn cultura vremii: daca īn Germania, socul a fost predominant stiintific si filosofic, īn Rusia si Franta a fost īn egala masura si īn domeniul artei, iar īn Anglia domeniul etic si religios a fost afectat la fel ca si cel stiintific si filosofic. Retinem concluzia: Neeuclidianul, initial privit ca o manifestare paradoxala, se dovedeste a fi o caracteristica a normalitatii si a naturii, iar euclidianul apare ca o constructie pe cāt de impunatoare pe atāt de artificiala. Amāndoua dau seama de complexitatea realului.

Din cuprinsul revistei mai consemnam articolul semnat de acad. Mircea Malita la īmplinirea unui deceniu de la īnfiintarea Fundatiei Universitare a Marii Negre. Prezentānd rezultatele cercetarii īn domeniile geneticii si biologiei moleculare din ultimele decenii, onorate de 19 ori cu Premiul Nobel, acad. Ion Haulica īsi exprima convingerea ca  identificarea functiilor normale sau patologice a genelor reglatoare celulare va contribui desigur, nu numai la descifrarea enigmelor vietii la nivel celular ci si la mai buna īntelegere a mortii ca parte a proceselor vitale si, poate, a originii unor boli degenerative īn prezent incurabile.

Despre importanta istorica a Unirii Principatelor scrie acad. Dan Berindei, īn timp ce Mircea Māciu prezinta ideea unirii īn literatura istorica.

Din sumarul revistei mai retinem articolele Din preocuparile Comisiei mixte de Istorie Romāno-Slovaca, de Nicole Edroiu, membru corespondent al Academiei Romāne, Mircea Socolescu, personalitate proeminenta a geofizicii aplicate(II), de Marius Petre Visarion, membru corespondent al Academiei Romāne, īnsemnarile despre Academia Japoneza, de Dan Balteanu, membru corespondent al Academiei Romāne; Dilema privatizarii sectorului energetic, de Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Romāne; Ernest Bernea, cercetator etnolog, de Ion Pogorilovschi; Dezvoltarea durabila a habitatului uman, de Gheorghe Ionascu; Crearea Bibliei nationale la romāni, de Ion Chindris.

Mai amintim interviul dat de traducatoarea Su Yan despre Marin Preda si echivalentele operei sale īn limba chineza  si de Ilie Badescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romāne, care pledeaza pentru un parlament al specialistilor.

Nu lipseste cronica vietii academice, semnata de Elena Solunca Moise.