De
la literatura la filosofie, istorie, matematica, stiinte geonomice
biologie, noul numar al revistei Academica ofera cititorilor o bogata si
diversa arie tematica, avānd ca repere evenimentele stiintifice si
culturale ale vietii academice. Centenarul nasterii lui Zaharia Stancu, un
scriitor complex si un personaj original al vietii literare romānesti, cum
īl caracterizeaza acad. Eugen Simion, argumentānd īn ce fel a aparat cāt
a putut si cum a putut ideea de scriitor. Despre Zaharia Stancu mai
scriu acad. Fanus Neagu - Acel leu
de Persia numit Zaharia Stancu, D. R. Popescu, membru corespondent al
Academiei Romāne - Cānd ceva e
real, īnvinge istoria, cānd e ceva credibil, triumfa religia si arta si
Eugen Uricaru - Cultura e singurul
domeniu de īntrecere īntre neamuri.
Bicentenrul
nasterii matematicianului Janos Bolyai, aniversare īnscrisa īn
calendarul UNESCO, este reflectat īn articolele
semnate de acad. Marius Iosifescu, vicepresedinte al Academiei Romāne,
- Janos Bolyai, unul dintre cei mai
importanti inovatori ai matematicii, de Ilie Pārvu, membru
corespondent al Academiei Romāne - Geometria
si experienta. Kant si geometriile neeuclidiene, de Kostake Teleman - Janos Bolyai si geometria absoluta, si de Stefan Berceanu - Asupra
continuitatii scolii de geometrie de la Kazan. Īn articolul Cultura
neeuclidiana, acad. Solomon Marcus īnfatiseaza felul īn care dezvaluirile lui Bolyai,
Lobacevschi, Gauss si Riemann au
avut efectul unui adevarat soc, al carui impact a fost diferit reflectat
īn cultura vremii: daca īn
Germania, socul a fost predominant stiintific si filosofic, īn Rusia si
Franta a fost īn egala masura si īn domeniul artei, iar īn Anglia
domeniul etic si religios a fost afectat la fel ca si cel stiintific si
filosofic. Retinem concluzia: Neeuclidianul,
initial privit ca o manifestare paradoxala, se dovedeste a fi o
caracteristica a normalitatii si a naturii, iar euclidianul apare ca o
constructie pe cāt de impunatoare pe atāt de artificiala. Amāndoua dau
seama de complexitatea realului.
Din
cuprinsul revistei mai consemnam articolul semnat de acad. Mircea Malita
la īmplinirea unui deceniu de la īnfiintarea Fundatiei Universitare a
Marii Negre. Prezentānd rezultatele cercetarii īn domeniile geneticii si
biologiei moleculare din ultimele decenii, onorate de 19 ori cu Premiul
Nobel, acad. Ion Haulica īsi exprima convingerea ca
identificarea functiilor
normale sau patologice a genelor reglatoare celulare va contribui desigur,
nu numai la descifrarea enigmelor vietii la nivel celular ci si la mai
buna īntelegere a mortii ca parte a proceselor vitale si, poate, a
originii unor boli degenerative īn prezent incurabile.
Despre
importanta istorica a Unirii Principatelor scrie acad. Dan Berindei, īn
timp ce Mircea Māciu prezinta ideea unirii īn literatura istorica.
Din
sumarul revistei mai retinem articolele Din
preocuparile Comisiei mixte de Istorie Romāno-Slovaca, de Nicole
Edroiu, membru corespondent al Academiei Romāne, Mircea
Socolescu, personalitate proeminenta a geofizicii aplicate(II), de
Marius Petre Visarion, membru corespondent al Academiei Romāne, īnsemnarile
despre Academia Japoneza, de Dan
Balteanu, membru corespondent al Academiei Romāne; Dilema
privatizarii sectorului energetic, de Gleb Dragan, membru corespondent
al Academiei Romāne; Ernest Bernea,
cercetator etnolog, de Ion Pogorilovschi; Dezvoltarea durabila a habitatului uman, de Gheorghe Ionascu; Crearea
Bibliei nationale la romāni, de Ion Chindris.
Mai
amintim interviul dat de traducatoarea Su Yan despre
Marin Preda si echivalentele operei sale īn limba chineza si
de Ilie Badescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Romāne,
care pledeaza pentru un parlament al specialistilor.
Nu
lipseste cronica vietii academice, semnata de Elena Solunca Moise.
|