Prima
sectiune a revistei este consacrata lucrarilor sesiunii stiintifice cu
tema “Filosofia
si teologia în fata provocarilor lumii contemporane”
, fiind publicate comunicarile care au fost prezentate la aceasta
importanta manifestare academica.
Cu
titlul programatic, articolul “Filosofia, religia, literatura fac parte
din existenta noastra”, semnat de acad. Eugen Simion, presedintele
Academiei Române, este o caracterizare ampla a starii de spirit a lumii
contemporane în ideea ca trebuie sa
facem în asa fel încât omul sa regaseasca sensul existentei.
Din
alocutiunea rostita de PF Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, membru de onoare al Academiei Române, am retinut necesitatea
unor relatii mai strânse între Academia Româna si Biserica Ortodoxa, pentru
a putea raspunde cât mai corect, convingator si ziditor la provocarile
lumii contemporane.
Acad.
Gheorghe Vladutescu, vicepresedinte al Academiei Române a prezinta unele
repere istorice necesare unei reevaluari contemporane a relatiilor dintre
metafizica si teologie.
Urmarind
relatia dintre filosofie si teologie între traditie si actualitate, acad.
Al. Surdu, conchide ca marturia lui Hristos, care a stiut de unde vine si
unde se duce, este adevarata, fara
demonstratii logice sau calcule, dar numai pentru acela care, crede
în El.
Pr.
prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române ilustreaza,
pe larg, unitatea creatiei într-o lume secularizata, în care, totusi, nu
putem uita ca Lumea nu a fost facuta
sa fie profanizata si posuata, ci sa fie transfigurata de om, în Hristos
cosmic si Biserica. Dupa vointa Tatalui ceresc.
ÎPS
Ioan Robu, Arhiepiscop si mitropolit de Bucuresti al Bisericii
Romano-Catolice, membru de onoare al Academiei Române, abordeaza problema
statului teologiei în universitate, cu diferitele ei aspecte, între care
demna de luare aminte este capacitatea
de ascultare si dialog -
o exigenta fundamentala a stiintei teologice. Abordând acest mod de a fi,
teologul va avea ceva de spus, iar teologia va fi atractiva chiar si
pentru cei care nu cred.
Din
comunicarea ÎPS Teodosie Snagoveanul, Arhiepiscop al Tomisului retinem
necesitate pregatirii sufletului prin rugaciune curata, smerita si staruitoare, care poate apleca
dragostea lui Dumnezeu asupra întregii umanitati, caci
mult poate rugaciunea dreptilor.
Din
perspectiva confesiunii romano-catolice, Mons. Prof. Vladimir Peterca,
rectorul Institutului Romano-Catolic din Bucuresti, enumera motivele
pentru care studiul teologiei se impune azi mai mult ca oricând, liber de
orice îngradire, asa cum odinioara psalmistul David spunea: Fata
Ta Doamne, o caut neîncetat. Nu-ti ascunde de la mine fata Ta. Vom
descoperi si redescoperi continuu cautarea lui Dumnezeu, Cel care ne
cheama la libertate fata de aceasta lume. Rugaciune, ca forma a dialogului
tainic dintre om si Dumnezeu, fiindca ofera vietii
noastre o directie si un sens nou, ceea ce nu face ateismul, care greseste
fundamental atât în ce priveste adevarul
despre Dumnezeu, cât
si cel despre om.
Din aceeasi perspectiva, Wili Danca, reflectând la relatia dintre întelepciunea
teologala si cultura contemporana, procedeaza metodic de la caracterizarea
lumii contemporane, la motivele de credibilitate ale crestinismului pentru
a prezenta unele dintre perspectivele cercetarii teologale actuale; împreuna
în asezate sub întelegerea libertatii de a accepta pe Dumnezeu ca împlinire
deplina a sensului existentei
umane.
Pentru
prof. Remus Rus, discursul teologic este
invitat sa discearna în locul întâlnirii dintre lumea care provoaca
si lumea care
astepta un raspuns
un teren posibil de reîntâlnire care sa prefaca provocarea în premisa
de cunoastere si apoi de actiune.
Este
publicata în întregime conferinta sustinuta de E.S.
Philpppe Etienne,
ambasadorul Frantei la Bucuresti, cu tema Acesti
români care au facut Franta,
un
adevarat eveniment pentru viata academica.
Tot
în seria evenimentelor, revista publica fragmente din discursul de
receptie Scoala
româneasca de chimie coordinativa,
sustinut
de acad. Maria Brezeanu ca si din Cuvântul de raspuns al acad. Victor
Sahini.
Alexandru
Zub, membru corespondent al Academiei Române dedica aniversarii acad.
Eugen Simion articolul “Eugen
Simon: între logosfera si discurs confesiv”.
Pr.
Prof. Mircea Pacurariu, membru corespondent al Academiei Române îsi
consacra articolul împlinirii a 130 de ani de la moartea lui Dionisie
Romano si Andrei Saguna, membri de onoare ai Societatii Academice Române,
demni de toata pretuirea noastra
postuma pentru tot ceea ce au facut pentru neamul lor. Acad. Iulian
Vacarel readuce în memoria prezentului personalitatea lui George Barit si
conceptia sa despre servitutile populatiei rurale si povara fiscalitatii,
subliniind meritul de a fi prezentat
multiplele forme ale spolierii populatiei rurale si povara fiscalitatii în
Transilvania si de a fi luptat neobosit pentru apararea drepturilor
conationalilor sai împotriva oricarei asupriri din interiorul si din
afara tarii.
În
seria evocarilor unor mari personalitati, mai consemnam articolele semnate
de acad. Razvan Theodorescu - “Alexandru Balaci, acest distins
european” - , de acad. Mircea Banciu - “Doctorul Constantin Istrate”
si de Zeno Simon -
“Radu Vâlceanu, asa cum l-am cunoscut”.
În
Dosarul Rosia
Montana,
revista publica amplul Raport al Comisiei din Academia de Studii
Economice, privitor la probleme economice, financiare, social, de mediu si
de durabilitate, care, dupa o lunga expunere de argumente care
demonstreaza limpede ca “Raportul costuri (pierderi)/beneficii este
foarte defavorabil pentru România, cere
Parlamentului României sa “opreasca acest proiect, deoarece nu exista
argumente privind eficienta economica, sociala, de mediu etc., pentru România.
Demn
de luare amonte este interviul dat de Gh. Paun, membru corespondent al
Academiei Române despre “Matematica - un spatiu al libertatii”.
Nu
lipseste rubrica “Cronica vietii academice”, semnata de Elena Solunca
Moise.
|