|
Rubrica „Preocupari contemporane”
care deschide acest numar al revistei cuprinde articolul
„Iesirea din «labirint»” în care Emil
Constantinescu se foloseste de mitul antic în
cautarea unei explicatii a faptului ca multi dintre noi
se simt într-un labirint din care nu se poate iesi.
Cauza este confuzia valorilor ce paralizeaza energiile
pozitive si submineaza democratia. Dupa o generoasa
incursiune istorica, autorul propune si solutia:
„Crearea unui nou arbitraj între putere si cunoastere în
care fiecare individ sa poata nu numai sa fie, ci sa si
devina” evoluând spre „un sentiment românesc al
respectului de sine”. Tot aici, prof. univ. Costin
Cernescu, membru corespondent al Academiei Române,
scrie despre „Învatamântul medical superior în
secolul XXI” pornind de la raportul unei comisii
internationale care a constatat ca învatamântul medical
nu a tinut pasul cu noile progrese tehnologice si cu
evolutia morbiditatii la nivel global. Raportul cuprinde
si zece solutii pe care, dupa ce le enumera,
referindu-se la situatia de la noi, Costin Cernescu
subliniaza: „Învatamântul medical trebuie restructurat
odata cu restructurarea sistemului si programelor de
sanatate. Se impune o abordare multiprofesionala si
dedicata, iar comunitatea academica poate aduce un plus
de competenta si autoritate.”
Personalitatea academicianului
Ioan Kalinderu ca precursor al silviculturii
românesti este evocata de acad. Victor Giurgiu în
deschiderea rubricii „Aniversari”. În
continuare, Tudor Voicu scrie despre istoricul
Petre P. Panaitescu la împlinirea a 110 ani de la
nastere. Comunitatea intelectuala din Cluj l-a
sarbatorit de curând, în cadrul unei sesiuni aniversare,
pe acad. Dumitru Protase la împlinirea vârstei de 85
de ani, pe care acad. Marius Porumb îl
caracterizeaza ca un distins savant, om de cultura,
profesor universitar si cercetator de înalta tinuta. Tot
despre personalitatea de exceptie a acad. Dumitru
Protase scriu si Carmen Ciongradi si Viorica
Crisan. Urmatorul grupaj al aceleiasi rubrici este
consacrat academicianului Virgiliu Niculae
Constantinescu (1931-2009), fost presedinte al
Academiei Române, evocat de acad. Ionel Haiduc,
presedintele Academiei Române, acad. Mircea Malita,
acad. Gleb Dragan, Ecaterina Andronescu si
Emil Constantinescu. Acad. Ionel Haiduc îi
sintetizeaza viata si activitatea, subliniind ca:
„Virgiliu Constantinescu a fost unul dintre cei mai
distinsi membri ai Academiei Române. A fost un om de
stiinta, profesor, diplomat, manager al Academiei Române
si în toate aceste domenii a depus o activitate absolut
remarcabila, pentru care este mereu amintit si de
neuitat.” Acad. Mircea Malita reconstituie profilul
intelectual si moral al acad. Virgiliu Niculae
Constantinescu în care regaseste decalogul etosului
stiintific de odinioara: „Probitatea, perseverenta,
modestia, masura si moderatia, dedicatia, respectul
adevarului, meticulozitatea si precizia, componente ale
excelentei în munca”, calitati pe care le-a imprimat
întregii sale activitati si le-a „implantat în inima
educatiei”.
La rubrica „Evocari”,
acad. Al. Zub scrie despre „Spiritul haretian
în cultura româna” ca „fenomen complex si înca plin
de resurse pentru cel care cauta în trecut solutii
ameliorative”. Numele lui Spiru Haret este, desigur, cel
al omului de stiinta cu totul remarcabil, dar el mai
înseamna „legislatie si organizare scolara într-o epoca
de mari convulsii, ci si solutii de redresare a satului
românesc, în primul rând, solutii pragmatice si mereu
actuale”. Viorica Vidul îl readuce în memorie pe
acad. Nicolae Cajal, cel care a lasat o impresionata
mostenire stiintifica si spirituala si care ramâne un
model si o calauza.
Sesiunea stiintifica omagiala
dedicata matematicianului Nicolae Popescu (1937-2010),
cel care, dupa aprecierea acad. Solomon Marcus, a
avut „vocatie de mentor” si „s-a manifestat de la
început ca un matematician care nu face matematica doar
pentru sine, ci face matematica pentru altii si poate în
primul rând pentru altii”. Matematician cu o certa
recunoastere internationala, Nicolae Popescu este autor
al 110 lucrari, a numeroase carti scrise singur si în
colaborarea cu renumiti matematicieni români si straini,
citate în zeci de monografii si tratate de matematica
aparute la prestigioase edituri românesti si straine.
Ideile sale si lucrarile sale, subliniaza acad. Romulus
Cristescu, presedintele Sectiei de Stiinte Matematice,
au fost utilizate în zeci de teze de doctorat din tara
si de peste hotare si sunt citate în peste 900 de
lucrari stiintifice aparute în reviste de matematica din
toata lumea. Mai consemnam articolele semnate de
Cabiria Andreian Cazacu, membru de onoare al
Academiei Române, Constantin Nastasescu si
Elena Liliana Popescu.
Din cuprinsul rubricii, mai semnalam
articolele „Traian Lalescu - ctitorul Scolii
Politehnice din Timisoara” si „Academicianul
Eugen Badarau - fizician si inventator român” de
Tudor Voicu si „1970 Dialog cu Henri Coanda; 1976
- La Muzeul Spatiului Washington” de Radu Homescu.
În continuarea suitei de articole
despre institutule Academiei Române, în acest numar se
poate citi articolul despre Institutul de Biologie
Bucuresti, la 50 de ani de activitate scris de
Madalin Enache, directorul Institutului. Scriind
despre doua decenii de la structurarea autonoma a
Institutului de Arheologie din Iasi, Victor Spinei,
membru corespondent al Academiei Române, radiografiaza
activitatea cu rezultate notabile desfasurata de
colectivul de cercetatori si concluzioneaza: „În pofida
crizei materiale si morale care cangreneaza societatea
româneasca, Institutului de Arheologie din Iasi,
asemenea celorlalte unitati de stiinta si cultura, îi
incumba responsabilitatea de a fi racordat la nivelul
cercetarii din tarile din vecinatate, dar, în acelasi
timp, de a mentine reperele traditionale, în coordonate
de natura sa-i particularizeze profilul. Numai prin
realizari deosebite, într-un flux constant, se va putea
asigura o vizibilitate si, implicit, prestigiul pe plan
international.” Despre activitatea aceluiasi Institut
scrie si Vasile Chirca într-un bilant al activitatii
începute din 1900.
Rubrica „In memoriam”
este dedicata lui academicienilor Nicolae Botnariuc
(1915-2011) ai Marcu Botzan (1913-2011) care
s-au stins din viata în aceasta luna.
În ultimele pagini ale revistei
întâlnim rubricile cunoscute „Cronica vietii
academice” si „Aparitii la Editura
Academiei”. |
