Cu genericul „Sub cupola
Academiei”, actualul număr al revistei se
deschide cu un grupaj de comunicări prezentate la
conferința „Supraviețuire prin cultură”,
prilejuită de împlinirea a 150 de ani de diplomație
românească și de la înființarea Ministerului Afacerilor
Externe. Acad. Ionel Haiduc, președintele
Academiei Române, scrie că, de-a lungul anilor
„diplomația și Academia Română au avut strânse legături
… Au fost membri ai Academiei Române diplomați, sau
invers, diplomați au fost membri ai Academiei Române”.
Sunt amintiți Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail
Kogălniceanu, Dimitrie Sturdza ș.a. Titus Corlățean,
ministrul Afacerilor Externe, evocând cei 150 de ani de
diplomație modernă românească subliniază că în tot acest
timp corpul diplomatic a reprezentat o parte a elitei
românești, că prin diplomație „România a manifestat
vocația sa de supraviețuire … Diplomației noastre îi
revine în continuare responsabilitatea de a demonstra în
mod constant rolul ei de model instituțional, spiritul
ei de corp, capacitatea de a-și fixa priorități și
obiective realiste, fără a pierde puterea viziunii, de
a-și adecva aceste obiective și de a-și dezvolta o etică
modernă a performanței”. Acad. Dan Berindei,
vicepreședinte al Academiei Române, dezvoltând ideea că
Academia este Parlamentul României și o asemenea
dezbatere este cum nu se poate mai îndreptățită, adaugă
că în veacul trecut românii nu au avut doar vocația
supraviețuirii ci și a afirmării. „Consider că în
viitor, în timpurile noastre atât de complicate și nu
ușoare, pline de necontenite provocări a venit vremea ca
diplomația noastră să se afirme și să recâștige o
poziție pe care, mărturisim, a pierdut-o”. În
continuare, acad. Mircea Malița scrie despre „Arta
diplomației”.
Următoarea secțiune a revistei este
dedicată Tezaurului Academiei Române și se
deschide cu articolul semnat de acad. Păun Ion Otiman
„Cabinetul numismatic al Academiei și Colecția
Orghidan”, după care Emanuel Petac și
Ștefan Vasiliță prezintă această colecție, cel mai
reprezentativ ansamblu numismatic realizat în România.
La trecerea unui sfert de veac
de la distrugerea Mănăstirii Văcărești, revista
publică alocuțiunile prezentate la sesiunea dedicată
acestui eveniment dramatic. Este vorba de un loc
încărcat de istorie, de un splendid monument de
arhitectură și artă - scrie acad. Dan Berindei -
care a fost sortit pieirii și pe care, în perioada
contemporană nu l-au distrus vremurile, ci l-a distrus
un regim care, la un moment dat, n-a mai știut să
cârmuiască decât într-un sens negativ. Au existat și
atunci voci care s-au împotrivit în numele cărora a
vorbit acad. Dinu Giurescu și care prin
demersurile făcute se înscriu în istorie. În paginile
care urmează se pot citi relatările semnate de Radu
Ciuceanu și Florin Rotaru.
Cum 2012 a fost „Anul Simion
Mehedinți” (1868-1962) un grupaj de articole
este dedicat acestei mari personalități, fondatorul
geografiei moderne românești cu valoroase contribuții și
în domenii ca pedagogia, sociologia, filosofia și chiar
literatura. În articolul său, acad. Dan Bălteanu
pune în discuție cu precădere contribuțiile științifice
în domeniul geografiei, ca fondator, organizator și om
de știință cunoscut mai ales pentru lucrarea sa „Terra”.
Simion Mehedinți a lăsat prin testament locuința sa
Institutului de Geografie al Academiei, acest spațiu
constituindu-se azi ca „un simbol al tradițiilor Școlii
românești de geografie”. Pompei Cocean expune
„Premizele analizelor regionale în opera lui Simion
Mehedinți” iar Mihai Ielenicz semnează articolul
„Academicianul Simion Mehedinți și învățământul
geografic”.
Rubrica „Personalități”
se deschide cu articolul „Discurs diaristic în
istorie: Thierry de Montbrial” scris de acad.
Alexandru Zub pe marginea versiunii românești a
cărții „Jurnal românesc” a creatorului Institutului
Francez de Relații Internaționale, membru al
Institutului Franței și membru de onoare al Academiei
Române. „Expert în analize și previziuni…memorialistul e
atent la nuanțe, la măsură dar și la imprevizibilul
vieții”. Din jurnal, reiese că, de-a lungul anilor,
Thierry de Montbrial s-a apropiat de multe personalități
din România dintre care amintim pe Mircea Malița, Eugen
Simion, Maya Simionescu, Dan Berindei, Florin
Constantiniu. Toate sunt așezate cu măiestrie într-o
„carte de mare finețe intelectuală și narativă, calitate
pusă deja în valoare de Eugen Simion, cu aceiași
măiestrie în postfața volumului”. În continuare, prof.
univ. Elena Liliana Popescu evocă personalitatea
Omului, Matematicianului și Mentorului Nicolae Popescu.
La rubrica „Opinii”, se
poate citi studiul „Interpretări teoretice de interes
practic a conceptului de reprezentare” semnat de prof.
univ. Ioan Alexandru, care răspunde la
întrebările: „Ce să reprezinți?, Cum să reprezinți? Pe
cine reprezinți. Autorul aduce necesare clarificări
pentru principiul de reprezentare națională , a celui de
reprezentare teritorială, a societății civile, a
opoziției, a partidelor politice ca și atât de
discutatele sondaje de opinii.
Sub genericul Institute ale
Academiei Române, Florian Dumitru Soporan
scrie despre activitatea editorială a Centrului de
Studii Transilvane al Academiei Române.
Paginile care urmează sunt
dedicate profesorului emerit D. D. Stancu,
membru de onoare al Academiei Române despre a cărui
viață și activitate scrie prof. dr. Emil Cătinaș.
La rubrica „Schimburi
inter-academice”, Emilian Dobrescu și
Edith Mihaela Dobrescu scriu despre Academia Turcă
de Științe.
Revista publică premiile
Academiei Române pentru anul 2010 decernate în anul 2012.
Ultimele pagini ale revistei sunt
consacrate obișnuitelor rubrici „Cronica vieții
academice” și „Apariții la Editura
Academiei”.
|