Nr. 12; decembrie, Anul XXII (266)

Cu genericul „Sub cupola Academiei”, actualul număr al revistei se deschide cu un grupaj de comunicări prezentate la conferinţa „Supravieţuire prin cultură”, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de diplomaţie românească şi de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe. Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, scrie că, de-a lungul anilor „diplomaţia şi Academia Română au avut strânse legături … Au fost membri ai Academiei Române diplomaţi, sau invers, diplomaţi au fost membri ai Academiei Române”. Sunt amintiţi Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Dimitrie Sturdza ş.a. Titus Corlăţean, ministrul Afacerilor Externe, evocând cei 150 de ani de diplomaţie modernă românească subliniază că în tot acest timp corpul diplomatic a reprezentat o parte a elitei româneşti, că prin diplomaţie „România a manifestat vocaţia sa de supravieţuire … Diplomaţiei noastre îi revine în continuare responsabilitatea de a demonstra în mod constant rolul ei de model instituţional, spiritul ei de corp, capacitatea de a-şi fixa priorităţi şi obiective realiste, fără a pierde puterea viziunii, de a-şi adecva aceste obiective şi de a-şi dezvolta o etică modernă a performanţei”. Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, dezvoltând ideea că Academia este Parlamentul României şi o asemenea dezbatere este cum nu se poate mai îndreptăţită, adaugă că în veacul trecut românii nu au avut doar vocaţia supravieţuirii ci şi a afirmării. „Consider că în viitor, în timpurile noastre atât de complicate şi nu uşoare, pline de necontenite provocări a venit vremea ca diplomaţia noastră să se afirme şi să recâştige o poziţie pe care, mărturisim, a pierdut-o”. În continuare, acad. Mircea Maliţa scrie despre „Arta diplomaţiei”.

Următoarea secţiune a revistei este dedicată Tezaurului Academiei Române şi se deschide cu articolul semnat de acad. Păun Ion Otiman „Cabinetul numismatic al Academiei şi Colecţia Orghidan”, după care Emanuel Petac şi Ştefan Vasiliţă prezintă această colecţie, cel mai reprezentativ ansamblu numismatic realizat în România.

La trecerea unui sfert de veac de la distrugerea Mănăstirii Văcăreşti, revista publică alocuţiunile prezentate la sesiunea dedicată acestui eveniment dramatic. Este vorba de un loc încărcat de istorie, de un splendid monument de arhitectură şi artă - scrie acad. Dan Berindei - care a fost sortit pieirii şi pe care, în perioada contemporană nu l-au distrus vremurile, ci l-a distrus un regim care, la un moment dat, n-a mai ştiut să cârmuiască decât într-un sens negativ. Au existat şi atunci voci care s-au împotrivit în numele cărora a vorbit acad. Dinu Giurescu şi care prin demersurile făcute se înscriu în istorie. În paginile care urmează se pot citi relatările semnate de Radu Ciuceanu şi Florin Rotaru.

Cum 2012 a fost „Anul Simion Mehedinţi” (1868-1962) un grupaj de articole este dedicat acestei mari personalităţi, fondatorul geografiei moderne româneşti cu valoroase contribuţii şi în domenii ca pedagogia, sociologia, filosofia şi chiar literatura. În articolul său, acad. Dan Bălteanu pune în discuţie cu precădere contribuţiile ştiinţifice în domeniul geografiei, ca fondator, organizator şi om de ştiinţă cunoscut mai ales pentru lucrarea sa „Terra”. Simion Mehedinţi a lăsat prin testament locuinţa sa Institutului de Geografie al Academiei, acest spaţiu constituindu-se azi ca „un simbol al tradiţiilor Şcolii româneşti de geografie”. Pompei Cocean expune „Premizele analizelor regionale în opera lui Simion Mehedinţi” iar Mihai Ielenicz semnează articolul „Academicianul Simion Mehedinţi şi învăţământul geografic”.

Rubrica „Personalităţi” se deschide cu articolul „Discurs diaristic în istorie: Thierry de Montbrial” scris de acad. Alexandru Zub pe marginea versiunii româneşti a cărţii „Jurnal românesc” a creatorului Institutului Francez de Relaţii Internaţionale, membru al Institutului Franţei şi membru de onoare al Academiei Române. „Expert în analize şi previziuni…memorialistul e atent la nuanţe, la măsură dar şi la imprevizibilul vieţii”. Din jurnal, reiese că, de-a lungul anilor, Thierry de Montbrial s-a apropiat de multe personalităţi din România dintre care amintim pe Mircea Maliţa, Eugen Simion, Maya Simionescu, Dan Berindei, Florin Constantiniu. Toate sunt aşezate cu măiestrie într-o „carte de mare fineţe intelectuală şi narativă, calitate pusă deja în valoare de Eugen Simion, cu aceiaşi măiestrie în postfaţa volumului”. În continuare, prof. univ. Elena Liliana Popescu evocă personalitatea Omului, Matematicianului şi Mentorului Nicolae Popescu.

La rubrica „Opinii”, se poate citi studiul „Interpretări teoretice de interes practic a conceptului de reprezentare” semnat de prof. univ. Ioan Alexandru, care răspunde la întrebările: „Ce să reprezinţi?, Cum să reprezinţi? Pe cine reprezinţi. Autorul aduce necesare clarificări pentru principiul de reprezentare naţională , a celui de reprezentare teritorială, a societăţii civile, a opoziţiei, a partidelor politice ca şi atât de discutatele sondaje de opinii.

Sub genericul Institute ale Academiei Române, Florian Dumitru Soporan scrie despre activitatea editorială a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române.

Paginile care urmează sunt dedicate profesorului emerit D. D. Stancu, membru de onoare al Academiei Române despre a cărui viaţă şi activitate scrie prof. dr. Emil Cătinaş.

La rubrica „Schimburi inter-academice”, Emilian Dobrescu şi Edith Mihaela Dobrescu scriu despre Academia Turcă de Ştiinţe.

Revista publică premiile Academiei Române pentru anul 2010 decernate în anul 2012.

Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate obişnuitelor rubrici „Cronica vieţii academice” şi „Apariţii la Editura Academiei”.