Nr. 10; octombrie, Anul XXII (264)

În deschiderea actualului număr este publicată Scrisoarea deschisă adresată şefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, preşedinţilor instituţiilor Uniunii Europene de 42 de laureaţi ai premiului Nobel şi cinci laureaţi ai Medaliei „Fields”. Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, precizează că este vorba de un Apel-avertisment „în legătură cu riscurile legate de reducerea bugetului de cercetare al perioadei 2014-2020, buget care se va discuta la 22 noiembrie la Bruxelles”. Publicat pe Internet şi în peste 30 de ziare europene, apelul este deschis pentru semnare tuturor cercetătorilor de pe continent. ”Academia Română se alătură apelului cu speranţa că argumentele prezentate vor fi luate în seamă de autorităţile române cu ocazia întocmirii bugetului pentru cercetare”.

Prima secţiune cuprinde alocuţiunile rostite la simpozionul dedicat aniversării academicianului Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, despre care acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, scrie că este „un apărător al limbii române şi în această bătălie pe care o duce cu succes, nu deplin, dar cu succes, îi sunt alături”. Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, scrie despre sărbătorit în calitatea sa de vicepreşedinte al Academiei Române. Viaţa şi activitatea ştiinţifică a acad. Marius Sala sunt prezentate pe larg de Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, Nicolae Mocanu şi Ştefan Colceriu. În răspunsul dat, acad. Marius Sala, mărturisind „că l-a preocupat limba română” a afirmat: „Ce mai mare reuşită a mea este că, în calitate de responsabil al Dicţionarului General al Limbii Române (DLR), alături de regretatul Gh. Mihăilă, am terminat în cele trei Institute din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, dicţionarul început de Sextil Puşcariu … Cu această monumentală lucrare suntem prezenţi în lumea ştiinţifică internaţională”.

Prof. Vasile Gheţău semnează studiul „Recensământul populaţiei din octombrie 2011. Rezultate provizorii şi semne de întrebare”, o analiză riguroasă a felului în care s-a desfăşurat recensământul, numeroasele neajunsuri şi consecinţele lor care impun o serie de corecţii. Un studiu-document ale cărui concluzii sunt îngrijorătoare câtă vreme se apreciază că, la mijlocul secolului, populaţia României va fi de 14,8 milioane locuitori. În concluzie, Vasile Gheţău subliniază: „Rezultatele recensământului din octombrie 2011 reaşează România pe harta Europei într-o altă poziţie, cu o populaţie de numai 19 milioane locuitori şi o masivă migraţiune pentru muncă. Va trebui să urmărim dacă şi în ce fel o populaţie mai mică cu 11% decât cea pe care o ştiam înainte de recensământ va avea implicaţii asupra poziţiei României în Parlamentul European şi în organisme ale Comisiei Europene, ca şi în alocarea de fonduri comunitare pentru acele domenii şi programe care iau în considerare şi numărul populaţiei.”

Articolul semnat de Nichols Dima atrage atenţia prin titlul „Globalizarea - un pas important către Noua Ordine Mondială”, o panoramare a stării actuale a lumii în care „Globalizarea a adus cu sine o abundenţă reală de bunuri … La nivel spiritual, globalizarea a adâncit ruptura dintre cei care cred într-o forţă divină şi într-un scop spiritual al umanităţii şi materialiştii care vor să realizeze raiul pe pământ”. Un studiu analitic care pune faţă în faţă realitatea lumii contemporane şi felul în care se reflectă în gândirea actuală. Pe de altă parte, se observă şi o tendinţă de uniformizare a lumii şi de formare a unei noi identităţi şi se conturează mereu mai pregnant întrebarea dacă omenirea va ajunge să aibă o conştiinţă comună. Întrebarea este deschisă şi se apreciază că posibilitatea ei este reală cam în câteva sute de ani. „Până atunci, principala preocupare a liderilor şi gânditorilor români va trebui să rămână prosperitatea României şi a românilor”.

Rămânem în perimetrul contemporaneităţii, de această dată la rubrica „Opinii” cu studiul „Arta şi dezestetizarea artei” semnat de Marin Aiftincă în care fenomenul anunţat este integrat într-o permanentă devenire a artei. După o amplă analiză a acestui fenomen mult discutat, autorul ajunge la concluzia: Dezestetizarea artei este o provocare ce dă noi impulsuri evoluţiei artei autentice, care ne va însoţi permanent, ca o formă de a percepe afectiv şi a înţelege realitatea, adăugându-i, cum spunea Nietzsche, un factor metafizic pentru a o depăşi”. În continuare, Nicole Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, prezintă Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” la trecerea a 90 de ani de la apariţie.

Mai bogată decât de obicei, rubrica „Evenimente” se deschide cu o relatare făcută de Nicolae Edroiu despre cea de a XXI-a reuniune a Comisiei Mixte româno-maghiare. Daniela Mârza scrie despre „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului III”, însemnare pe marginea celei de a VIII-a ediţii a Şcolii de vară organizată de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Despre întâlnirea regională anuală UNESCO cu privire la Patrimoniul Cultural intangibil Tamara Paica face o amplă prezentare punctând aspectele importante asupra cărora s-a ajuns la un acord pentru a încheia: „Participanţii la întrunire au subliniat necesitatea consolidării şi cooperării cu publicul şi diverse entităţi private (cum ar fi ministere, fundaţii, bănci, organizaţii private, ONG-uri etc.) în sprijinirea activităţilor privind patrimoniul cultural imaterial, în scopul de a spori resursele şi valoarea patrimoniului cultural imaterial pentru dezvoltarea durabilă, coeziunea socială şi vitalitatea economică a comunităţilor locale.” Tot la această rubrică, Radu Rey prezintă „Rezoluţia Consiliului Naţional al Muntelui”.

Trecem la rubrica „Evocări” şi semnalăm articolele semnate de acad. Al. Zub - „Un teritoriu de istorie şi cultură” - Paul Grigoriu „Academicianul Spiru Haret - la un secol de la trecerea în eternitate” şi Ion Oltean - „Cazul Caragiale”.

Ca de obicei, Cronica vieţii academice relatează evenimentele ştiinţifice şi culturale din această lună. În ultimele pagini sunt prezentate cele mai recente apariţii la Editura Academiei.