Nr. 8-9; august-septembrie, Anul XXII (262-263)

Actualul număr se deschide cu problematică în plină actualitate - etică și conduită în cercetare. Acad. Ionel Haiduc, președintele Academici Române, abordând această temă, subliniază că „În Academia Română, preocupările pentru etica cercetării și conduita corectă s-au concretizat în publicarea unor articole și documente relevante și în prezentarea unor expuneri în Academia Română sau în institute de cercetare, de exemplu în cadrul unor program de studii doctorale și postdoctorale”. De altfel, mai multe academii au coduri etice proprii iar federația Academiilor Europene (ALLEA) a inițiat elaborarea unui document comun care să fie folosit de instituțiile membre cel puțin ca model. În paginile următoare ale revistei sunt publicate câteva dintre aceste documente ca și actualizarea Legii 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. Sunt publicate textele: “Singapore Statement on Research Integrity”, “A European Code for Research Integrity”, de Pieter J. D. Drenth, “European Science Foundation. Fostering Research Integrity in Europe”, “Science Ethics Code of Hungarian Academy of Science”. În continuare, este publicată Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare, modificată prin Ordonanța nr. 28/2011.

Sub genericul „Sub cupola Academiei”, revista publică darea de seama a Academiei Române pe anul 2011 prezentată de acad. Ionel Valentin Vlad, vicepreședinte al Academiei Române. Darea de seamă cuprinde, cum reliefează autorul, „activități desfășurate în cadrul unor funcții statutare: funcția de consacrare; de înalt for de cercetare științifică fundamentală; de formare a tinerilor cercetători (doctoratul și studiile postdoctorale); de tezaurizare/ informare/documentare/publicare prin activitatea Bibliotecii Academiei Române și a Editurii Academiei; de participant activ în viața societății românești și partener în colaborarea cu alte academii și în colaborarea științifică internațională.

O secțiune specială a revistei este consacrată bicentenarului nașterii lui George Barițiu (1812-1893) în cadrul căreia sunt publicate articolele semnate de acad. Solomon Marcus - „George Barițiu între ceea ce continuă și ceea ce începe” - și Ștefan Sorin Mureșan - „Teme economice și comerciale abordate de omul politic și deputatul transilvănean George Barițiu în Parlamentul de la Viena între anii 1863-1865”.

Următoarea secțiune este dedicată centenarului nașterii lui Nicolae Steinhardt, cunoscut și sub numele de Monahul Nicolae Delarohia. O personalitate reper în viața noastră culturală și spirituală, la care, cum afirmă PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, „fervoarea credinței și dragostea lui pentru ortodoxie trebuie prețuite și cunoscute, fiind expresia bucuriei întâlnirii cu Hristos Domnul”. În continuare, Prea Fericirea Sa subliniază că „Marginalizat, prigonit și arestat, supus rigorilor detenției din închisorile comuniste din Jilava, Gherla și Aiud, Steinhardt L-a descoperit pe Hristos cel Răstignit și înviat, Care îi transformă suferințele în fericire”. ÎPS Andrei, Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Feleacului, scrie despre Nicolae Steinhardt ca un intelectual rafinat și plin de dragoste creștină care „s-a dăruit tuturor fără a pretinde nimic”, afirmând chiar că „Eu m-am născut în lume ca să dărui, oricând și orișicui…”. Ștefan Iloaiei scrie despre „Curajul mărturisirii: Credința și fapte în viața și opera Monahului Delarohia”, argumentând de ce Nicolae Steinhardt este „unul dintre cei mai importanți convertiți, trăitori și mărturisitori ai credinței creștine din secolul XX … dovedind că prin înțelegere și asumare, idealul creștin se transformă în realitate și că prin convertire - nu prin acea unică în viață, ci prin ce de zi cu zi - nu se realizează decât o întoarcere acasă”.

La rubrica „Preocupări contemporane”, Mircea Duțu scrie despre „Avântul și decăderea Ecologiei postmoderne. De la Stockholm la Rio și înapoi prin Rio 20”. După o analiză sine ira et studio a distanței dintre intenții, declarații și acțiuni, autorul apreciază că mesajul noilor propuneri „pornește de la a denunța opacitatea inacțiunii și nevoia unor noi politici și strategii publice și reglementări juridice”. S-a ajuns într-un impas care marchează „un sfârșit de paradigmă, când criza tridimensională (economică, socială, ecologică) poate ajunge să impună, fie și temporar, un model «de urgență» ajustat și amputat de dezvoltare, dacă nu anti, cel puțin a-ecologică”. În continuare, acad. Răzvan Theodorescu evocă pe acad. Mihnea Gheorghiu, la plecarea sa dintre noi, ca „un autentic” european.

Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate portretelor academicianului Gheorghe Buzdugan și inginerului geolog Dumitru Enescu, membru corespondent al Academiei Române care s-au stins din viață în această lună.

Ca de obicei, revista se încheie cu rubricile „Cronica vieții academice” și „Apariții la Editura Academiei”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006