Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov - Dec

Nr. 68-69 Noiembrie-Decembrie 2007, Anul XVII (205-206)


Editorialul care deschide actualul număr al revistei sintetizează principalele manifestări academice din această perioadă, evidențiind că cel mai important eveniment a fost adunarea generală a membrilor Academiei Române din 19 decembrie, când au fost aleși ca membri de onoare MS Regele Mihai și PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. “Se păstrează astfel respectată de-a lungul istoriei Academiei”. În cuprinsul numărului este publicată și lista premiilor Academiei Române pe anul 2006, decernate în cadrul aceleiași adunări generale.

Dominanta tematică a revistei este suita de aniversări dedicate unor evenimente sau personalități. La împlinirea a 70 de ani de la înființarea Institutului “Nicolae Iorga”, acad. Dan Berindei apreciază că și azi “Institutul de Istorie Nicolae Iorga reprezintă una cele mai importante unități ale Academiei Române în domeniul științelor umane și totodată afirmă cu competență istoriografia românească”. Din alocuțiunea domnului Traian Băsescu, președintele României, reținem că “moștenirea pe care marele istoric român a lăsat-o acestui institut, care din 1965 îi poartă numele, este dublă: Iorga cerea atât respectarea trecutului cât și racordarea cercetării istorice la cercetarea europeană. Ambele exigențe sunt și azi valabile”. Evocând trecutul Institutului Ovidiu Cristea amintește unele dintre marile personalități ale istoriografiei și culturii românești care și-au desfășurat activitatea aici și care trăiesc și azi prin operele lor - Gh. I. Brătianu, Maria Holban, Dionisie M. Pippidi, Petre P. Panaitescu, Mihai Berza, Andrei Oțetea, C.C. Giurescu, Ion Donat. Scriind despre Muzeul național de istorie naturală “Grigore Antipa”, Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, îl caracterizează ca “spațiu de cunoaștere, cercetare și tezaurizare ale arhivelor naturii”, a cărui activitate se desfășoară sub egida Academiei Române.

Un grupaj de articole sunt consacrate operei economice a lui A.D. Xenopol analizată de acad. Iulian Văcărel sub aspect economico-finaciar, de prof Dumitru Mureșan din perspectiva controverselor privind teoria sa economică și de prof. Ion Bulborea care scrie despre felul în care merele istoric înțelegea dezvoltarea industrială a României. Prin contribuțiile sale în domeniul gândirii economice, A.D. Xenopol s-a înscris și între marii economiști ai noștri, alături de Dionisie Pop Marțian, Petru S. Aurelian, Ion Ghica; George Barițiu ș.a.

Centenarul morții pictorului Nicolae Grigorescu a prilejuit o sesiune de comunicări științifice și deschiderea unei expoziții, împreună dimensionând personalitatea celui pe care Barbu Ștefănescu Delavrancea pe care B. Petriceicu Hasdeu considera că a ajuns, la fel cu Eminescu, la desăvârșirea artistică”. Despre ce reprezintă astăzi opera lui N. Grigorescu scriu acad. Al. Zub, acad. Marius Sala, Valeriu Râpeanu, Ruxandra Demetrescu, Ioana Beldiman și Silviu Angelescu.

Acad. Alexandru Surdu scrie despre opera lui Ion Petrovici, la 125 de ani de la naștere, detaliind cu deosebire valoarea contribuțiilor sale în logică, pe care o considera prima în ierarhia științelor.

Au trecut trei secole și jumătate de la trecerea în veșnicie a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, canonizat ca sfânt în 2007 și pr. prof. Mircea Păcurariu îi consacră un studiu din care reținem că a fost un “adevărat părinte al culturii teologice românești, un făuritor al limbii literare românești, un vrednic precursor al Mitropolitului Dosoftei și al cronicarilor moldoveni, un prim traducător din literatura patristică dar și din literatura beo-bizantină și slavo-ucraineană, un sprijinitor al românilor ardeleni în fața prozelitismului calvin, un sprijinitor - alături de Vasile Lupu - al bisericilor ortodoxe aflate sub dominație otomană, dar și un ierarh cu viață aleasă, conform cu principiile monahismului răsăritean”.

În secțiunea “Instituții europene”, prof. Emilian M. Dobrescu scrie pe larg despre Institutul European pentru Tehnologie, despre problemele cu care se confruntă și perspectivele care depind de soluțiile adoptate.

Inedit, revista se pune pe sine însăși în discuție și o face prin vocea autorizată a acad. Solomon Marcus, membru al Consiliului editorial, care pledează pentru definirea menirii acestei publicații reprezentative pentru imaginea Academiei Române.

Ca de obicei, Cronica vieții academice prezintă un calendar comentat al manifestărilor științifice și culturale din această perioadă și participările la diferite reuniuni internaționale.
 

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006