Editorialul care deschide actualul număr al revistei
sintetizează principalele manifestări academice din această
perioadă, evidențiind că cel mai important eveniment a fost
adunarea generală a membrilor Academiei Române din 19
decembrie, când au fost aleși ca membri de onoare MS
Regele Mihai și PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
“Se păstrează astfel respectată de-a lungul istoriei Academiei”.
În cuprinsul numărului este publicată și lista premiilor
Academiei Române pe anul 2006, decernate în cadrul aceleiași
adunări generale.Dominanta tematică a revistei este
suita de aniversări dedicate unor evenimente sau personalități.
La împlinirea a 70 de ani de la înființarea Institutului
“Nicolae Iorga”, acad. Dan Berindei apreciază că și
azi “Institutul de Istorie Nicolae Iorga reprezintă una cele mai
importante unități ale Academiei Române în domeniul științelor
umane și totodată afirmă cu competență istoriografia
românească”. Din alocuțiunea domnului Traian Băsescu,
președintele României, reținem că “moștenirea pe care marele
istoric român a lăsat-o acestui institut, care din 1965 îi
poartă numele, este dublă: Iorga cerea atât respectarea
trecutului cât și racordarea cercetării istorice la cercetarea
europeană. Ambele exigențe sunt și azi valabile”. Evocând
trecutul Institutului Ovidiu Cristea amintește unele
dintre marile personalități ale istoriografiei și culturii
românești care și-au desfășurat activitatea aici și care trăiesc
și azi prin operele lor - Gh. I. Brătianu, Maria Holban,
Dionisie M. Pippidi, Petre P. Panaitescu, Mihai Berza, Andrei
Oțetea, C.C. Giurescu, Ion Donat. Scriind despre Muzeul
național de istorie naturală “Grigore Antipa”, Dumitru
Murariu, membru corespondent al Academiei Române, îl
caracterizează ca “spațiu de cunoaștere, cercetare și
tezaurizare ale arhivelor naturii”, a cărui activitate se
desfășoară sub egida Academiei Române.
Un grupaj de articole sunt consacrate operei economice
a lui A.D. Xenopol analizată de acad. Iulian Văcărel
sub aspect economico-finaciar, de prof Dumitru Mureșan
din perspectiva controverselor privind teoria sa economică și de
prof. Ion Bulborea care scrie despre felul în care merele
istoric înțelegea dezvoltarea industrială a României. Prin
contribuțiile sale în domeniul gândirii economice, A.D. Xenopol
s-a înscris și între marii economiști ai noștri, alături de
Dionisie Pop Marțian, Petru S. Aurelian, Ion Ghica; George
Barițiu ș.a.
Centenarul morții pictorului Nicolae Grigorescu
a prilejuit o sesiune de comunicări științifice și deschiderea
unei expoziții, împreună dimensionând personalitatea celui pe
care Barbu Ștefănescu Delavrancea pe care B. Petriceicu Hasdeu
considera că a ajuns, la fel cu Eminescu, la desăvârșirea
artistică”. Despre ce reprezintă astăzi opera lui N. Grigorescu
scriu acad. Al. Zub, acad. Marius Sala, Valeriu Râpeanu,
Ruxandra Demetrescu, Ioana Beldiman și Silviu Angelescu.
Acad. Alexandru Surdu scrie despre opera lui Ion Petrovici,
la 125 de ani de la naștere, detaliind cu deosebire valoarea
contribuțiilor sale în logică, pe care o considera prima în
ierarhia științelor.
Au trecut trei secole și jumătate de la trecerea în veșnicie a
Mitropolitului Varlaam al Moldovei, canonizat ca sfânt în 2007
și pr. prof. Mircea Păcurariu îi consacră un studiu din care
reținem că a fost un “adevărat părinte al culturii teologice
românești, un făuritor al limbii literare românești, un vrednic
precursor al Mitropolitului Dosoftei și al cronicarilor
moldoveni, un prim traducător din literatura patristică dar și
din literatura beo-bizantină și slavo-ucraineană, un sprijinitor
al românilor ardeleni în fața prozelitismului calvin, un
sprijinitor - alături de Vasile Lupu - al bisericilor ortodoxe
aflate sub dominație otomană, dar și un ierarh cu viață aleasă,
conform cu principiile monahismului răsăritean”.
În secțiunea “Instituții europene”, prof. Emilian M. Dobrescu
scrie pe larg despre Institutul European pentru Tehnologie,
despre problemele cu care se confruntă și perspectivele care
depind de soluțiile adoptate.
Inedit, revista se pune pe sine însăși în discuție și o face
prin vocea autorizată a acad. Solomon Marcus, membru al
Consiliului editorial, care pledează pentru definirea menirii
acestei publicații reprezentative pentru imaginea Academiei
Române.
Ca de obicei, Cronica vieții academice prezintă un calendar
comentat al manifestărilor științifice și culturale din această
perioadă și participările la diferite reuniuni internaționale.
|