Nr. 66-67 Septembrie-Octombrie 2007, Anul XVII (203-204)


Noul numar al revistei se deschide cu rubrica “Sub cupola Academiei”, care gazduieste o parte dintre comunicarile prezentate la sesiunea stiintifica “Tehnologiile lingvistice, o prioritate a prezentului, o necesitate a viitorului: contributii, directii de actiune si proiecte romānesti”. Īn temeiul realizarilor de pāna acum si a proiectelor īn derulare, Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism al Comisiei Europene de la Bruxelles, īsi exprima optimismul īn viitorul tehnologiilor lingvistice, care vor contribui la o Uniune Europeana multilingva si la asigurarea multilingvismului pe termen lung. Despre realizarile romānesti se pot afla mai multe din articolele “Lingvistica romāneasca teoretica si computationala” semnat de Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Romāne si “Despre o editie informatizata a Dictionarului limbii romāne” de Monica Busuioc.

Sectiunea “Evocari” este consacrata lui Bogdan Petriceicu Hasdeu la trecerea unui veac de la īnvesnicirea sa. Studiile “Locul lui B. P. Hasdeu īn istoriografia romāna” de acad. Dan Berindei, “Istoria limbii romāne īn conceptia lui B.P. Hasdeu” de Grigore Brāncus, membru corespondent al Academiei Romāne, “B.P. Hasdeu: romānitate, europenitate, universalitate” de Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Romāne, “Trepte catre Hasdeu” de Ionel Oprisan si “Bogdan Petriceicu Hasedeu īn viziunea editoriala a lui Mircea Eliade” de Stancu Ilin reusesc sa prezinte o imagine cuprinzatoare a contributiilor aduse de acest spirit enciclopedic al culturii romānesti.

Personalitatea academicianului Emil Pop este evocata de Leontin Stefan Péterfi si Felician Micle, la trecerea a 110 ani de la nasterea savantului, ale carui contributii stiintifice, intrate īn istorie sunt īnca de mare actualitate, de-ar fi sa amintim doar cele care privesc necesitatea protejarii naturii. Din articolul semnat de Viorel Soran“Emil Pop īn slujba altarului si a neamului” – aflam mai multe despre biografia celui care a fost deopotriva un renumit botanist si , absolvent al facultatii de teologie, un bun crestin īntelegānd sa ajute semenii, īntre care si pe autorul articolului.

Īn sectiunea “Aniversari” mai pot fi citite articolele “Tricentenarul nasterii marelui naturalist francez Georges-Louis Leclerc de Buffon (1707-1788)” de Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Romāne si “170 de ani de la nasterea lui Alexandru Sutzu (1837-1919) , fondatorul psihiatriei moderne īn Romānia” de Valentin-Veron Toma. La īmplinirea unei jumatati de secol de era spatiala, acad. Virgiliu Niculae Constantinescu face un bilant al progreselor din care retinem: au fost lansati peste 28.000 de sateliti artificiali, unii cu astronauti sau animale si alte forme de viata la bord. Īntre cei 460 de astronauti este si romānul Dumitru Dorin Prunariu iar unii dintre ei au participat la mai multe zboruri; 12 astronauti au pasit pe luna. S-au realizat noi tehnologii si materiale care sunt folosite īn viata cotidiana – de la programele TV prin satelit la telefoanele mobile, sistemul GPS, Internetul la prognozele meteo sau monitorizarea recoltelor sau a fenomenelor extreme. Toate au permis o viata mai comoda, dar “sa si visam la viitorul omenirii peste un numar de secole”.

Bogata si deosebit de interesanta este sectiunea “Opinii si dezbateri” īn care sunt publicate articolele “Zece mituri contemporane” de acad. Mircea Malita, “Despre stiinta si metafizica” de acad. Gleb Dragan, “Apa pentru toti” de Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Romāne, “Relatia om-biosfera” de Gh. Ionascu. Trei dintre articolele publicate abordeaza teme de mare actualitate din medicina. Acad. Ion Haulica prezinta pe larg cele mai noi achizitii privind stresul īntre sanatate si boala, care actualizeaza binecunoscutele īndemnuri: “Protect Yourself” si “Semper adaptabilis”. Īn “Redefinirea homeopatiei”, Dumitru Dobrescu, membru corespondent al Academiei Romāne, convinge ca homeopatia este o stiinta medicala si nu doar o medicina alternativa. Fr. Schneider si Aurel Ardelean argumenteaza, din perspectiva contemporana, cuvintele lui Paul Valerry, dupa care “medicina este …stiintele toate puse īn slujba omului”.

Dan Tufis, membru corespondent al Academiei Romāne, prezinta Institutul de cercetari pentru inteligenta artificiala.

Īn rubrica “In memoriam” Nicolae Maris si acad. Radu Voinea scriu despre Stan Velea si Nicolae Toniuc care s-au stins din viata.

Ca de obicei, rubricile “Manifestari si relatii internationale”, “Cronica vietii academice” si “Aparitii la Editura Academiei Romāne” cuprind informatii la zi despre activitatea academica a acestor luni.
 

 

copyright © Academia Romānă 2006

copyright © Academia Romānă 2006