Nr. 60-61 Martie-Aprilie 2007, Anul XVII (197-198)

Revista se deschide cu articolul “Academia Româna în contextul aderării la Uniunea Europeană” de acad. Ionel Haiduc, un răspuns concret la întrebările: a) Ce asemănări şi deosebiri există între Academia Română şi academiile din alte ţări europene (Franţa, Austria, Suedia, Polonia, Ungaria)? b) Cum va fi prezentă Academia Română în aşa numita “arie europeană a cercetării”, cum poate participa Academia Română în proiectele de cercetare şi cum poate valorifica această cercetare? c) Cum participă Academia Română la activităţile internaţionale şi cum colaborează cu celelalte academii europene? Şi o concluzie: “Trebuie să cunoaştem mai bine şansele şi posibilităţile oferite de calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Trebuie să folosim mai ales posibilităţile, fiindcă România cotizează cu o sumă substanţială la bugetul pentru cercetări al Uniunii Europene, dar până în prezent a recuperat mult prea puţin din contribuţia sa, finanţând, în fapt, în acest mod, cercetarea ştiinţifică din alte ţări, mai pregătite pentru aceste condiţii.”

Publicarea dezbaterii din Parlamentul României privind salarizarea în Academia Română este un eveniment aproape inedit ce merita toată atenţie.

În următoarea secţiune a revistei sunt publicate comunicările susţinute la sesiunea dedicată lui Nicolae Titulescu, la împlinirea a 125 ani de la naştere, despre care acad. Dan Berindei scrie că acest “ministru al Europei” şi “academician al păcii”, cum a fost numit, “ acest slujitor credincios al păcii europene şi mondiale, acest intelectual multilateral, surprinzător şi cuceritor, juristul, profesorul, dar şi finanţistul şi mai ales diplomatul, stăpânit cu împătimire de o pasiune pentru ţara sa, dar având ochii largi deschişi către omenire, ocupă un loc unic şi de marcantă importanţă printre marii bărbaţi dăruiţi umanităţii de români. Prin gândul şi fapta sa, el este mai departe lângă noi, sfătuindu-ne şi nu rareori dojenindu-ne”. În “Titulescu şi Europa”, prof univ. Adrian Năstase îl prezintă pe ilustrul diplomat român ca pe un “precursor al Europei unite”, pentru care a “acţionat cu statornicie şi dăruire”. Valentin Naumescu îl prezintă pe Nicolae Titulescu ca “un arhitect al diplomaţiei româneşti”, a “cărui viziune transcede spiritul naţional, prin cel regional, spre universal, poate fi şi astăzi proiectată asupra politicii externe româneşti”.

Împlinirea unui secol de la răscoala din 1907 este marcată de un grupaj de articole, prefaţat de acad. Dan Berindei, pentru care evenimentele de atunci sunt “ o tragedie naţională”, ale cărei cauze trebuie căutate, mai înainte de toate “în evoluţia pe care a avut-o chestiunea agrară” ca şi în existenţa a “două Românii” - una urbană şi a categoriilor posedante şi o a doua, care trăia în condiţiile de întuneric ale veacului de mijloc”. Într-o coerenţă ideatică, celelalte articole dezvoltă nuanţat şi ilustrează aceste idei, într-o reconstituire “sine ira et studio”. Astfel, Damian Hurezeanu descrie “mentalul ţărănesc” din acel timp, Alexandru Mamina încadrează evenimentele de acum un secol într-o "criză a periferiei”, Al. Porţeanu analizează “spectrul intervenţiei externe între realităţi şi manipulări” iar Gh. Iacob interpretează noua reformă agrară.

Din seria “Institutele Academiei”, revista publică prezentarea Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată “Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” (ISMMA), de Ioan M. Stancu-Manisian; Institutul de Calcul “Tiberiu Popoviciu”, de I. Păvăloiu şi C. Mustaţă; Institutul de Prognoză Economică, de Lucian-Liviu Albu.

La rubrica “Opinii şi Dezbateri”, Constantin Ionescu-Târgovişte prezintă punctul de vedere al Academiei Române privind Proiectul “Fortifierea universală a făinurilor albe cu fier şi acid folic”, prezentat cu argumente ca unul “inoportun”, ţinând seama de experienţa altor ţări unde a fost întrerupt sau chiar interzis. Tot aici, Vasile Brînzănescu îşi exprimă opiniile faţă de premiile Academiei Române pentru matematică pe anul 2004. Aurel Iancu pune în discuţie “convergenţa nominală” ca fenomen care poate produce “tensiuni în economie, îndeosebi prin faptul că descurajează exportul şi încurajează importul”.

În articolul dedicat acad. Camil Mureşanu, la împlinirea vârstei de 80 de ani, Al Zub îi conturează un portret ideatic, ale cărui trăsături distincte sunt “erudiţia şi măsura…abilitatea de a înnoi discret discursul istoric, fără a brusca tradiţia şi fără a fi ostentativ”. Discursul său “nu a părăsit niciodată spaţiul universalităţii, însă a cunoscut, în ultima perioadă, un spor de atitudine ideatică”.

În rubrica “Istorie culturală” pot fi citite articolele semnate de Constantin Toma şi Dumitru Moraru - “Linnaeus şi apariţia taxonomiei moderne” -, Iulian Chivu - “Midsommar la Skansen. Un ritual scandinav al vegetaţiei” - , Mihai Rusen - “Anatomia unei coincidenţe: permanenţa unui simbol în cadrul sitului fostei Mănăstiri Văcăreşti - şi Ion Druţă  - “Calea robilor.

Nu lipsesc rubricile “Viaţa academică” si noile apariţii de la Editura Academiei Române.

Tradiţie şi actualitate deschisă spre viitorul european al României, comentarii, atitudini temeinic argumentate, informaţii, împreună oferind prilejul unei lecturi interesante şi agreabile, într-un elevat spaţiu al valorilor ştiinţei şi culturii.