Nr. 62-63 Mai-Iunie 2007, Anul XVII (199-200)


Numărul se deschide cu un omagiu adus academicianului Camil Mureșanu, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, la împlinirea vârstei de 80 de ani. Cum scrie prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, “vârsta octogenară împlinită de acad. Camil Mureșanu adaugă un plus de senioritate unei activități științifice și de organizare a cercetării în marele centru academic care este Clujul”. Dumitru Portase, membru de onoare al Academiei Române, sintetizează personalitatea distinsului sărbătorit: “Istoric de mare cuprindere în timp și spațiu, din Evul Mediu românesc până în inima epocii moderne a istoriei universale, de la Dunăre și Carpați până la Atlantic și malurile Potomacului, de la Inacu de Hunedoara până la președintele Casei Albe, colegul Camil a pătruns cu competența sa cunoscută în resorturile intime ale istoriei, aruncând noi lumini asupra evenimentelor și fenomenelor, asupra personalității și instituțiilor epocii”.

În secțiunea “Institute ale Academiei Române” sunt prezentate Institutul de Matematică “Octav Mayer”, semnat de Valeriu Oproiu, și Laboratorul de excelență pentru studiul infecției HIV/AIDS de la Institutul de Virusologie “Șt. S. Nicolau”, semnat de Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române.

Secțiunea “Opinii și dezbateri” se remarcă prin tematica diversă și incitantă, cu semnături de prestigiu. Dedicând articolul academicianului Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Achim Müller și Adrian Pătruț scriu despre “Percepția științei”. Sunt puse în dezbatere două aspecte principale: 1) prezentarea rezultatelor științei într-o formă accesibilă pentru nespecialiști și 2) înțelegerea mesajului, a concepției și modelului științific despre lume. Aflăm și despre un apel al oamenilor de știință care “sunt îndemnați să își prezinte activitatea și rezultatele și într-o formă accesibilă”. Tibor Braun și Andras Schubert prezintă creșterea cercetărilor de inter și multidisciplinaritate în lucrările din domeniu științelor exacte și sociale între anii 1975-2006. Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, descrie reforma cercetării în Republica Moldova menită să mărească “responsabilitatea societății științifice în fața Guvernului și a societății civile și obligația autorităților de a investi stabil și sigur în sfera științei și inovării”. Tot aici se pot citi articolele “Evoluții și revoluții în științele oservațional-experimentale” de Horia-Nicolai Teodorescu, “Citiți Analele Academiei Române?” de acad. Solomon Marcus și cea de a doua parte a studiului “Convergența nominală” de acad. Aurel Inacu.

Ce mai mare parte a secțiunii “Istorie culturală” este dedicată sociologului, economistului și filosofului Ștefan Zteletin despre care scriu Emilia Dobrescu, Ion Bulborea, Lucian Radu Stanciu și Ioan Cristescu. Tot aici, Ioana Feodorov înfățișează pe larg versiunea arabă a “Divanului” lui Dimitrie Cantemir, lucrare editată de regretatul academician Virgil Cândea și lansată la Fundația Națională de Știință și Artă în zilele în care distinsul istoric ar fi împlinit vârsta de 80 de ani.


În secțiunea “Evocări” sunt publicate studii despre economistul David Ricardo (1772-1823) semnate de acad. Iulian Văcărel și Dan Popescu. Intitulându-și articolul “David Davidescu. Un nume, două semnificații”, acad Valeriu Cotea subliniază valoarea contribuției științifice a omului de știință care ar fi împlinit 90 de ani și marchează și inaugurarea Centrului de studii și cercetări pentru biodiversitate agricolă și silvică “David Davidescu”.

Personalitățile celor care s-au stins din viață în acest timp - acad. Virgil Cândea, acad. Ovidiu Maitec, acad, Al. Timotin, acad. Ioan Ursu și acad. Nicolae Patraulea - sunt prezentate în rubrica “In memoriam”.

Rubricile “Relații interacademice” și “Cronica vieții academice” oferă o imagine sintetică a activităților academice și a relațiilor Academia Română cu academii de peste hotare. Nu lipsesc cele mai noi apariții de la Editura Academiei Române.
 

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006