|
Sub genericul “Sub cupola Academiei”,
actualul număr al revistei publică documentele prezentate la
adunarea generală din 27 februarie, sinteza întregii activități
academice din anul 2006. Sunt publicate Darea de seamă a
Prezidiului Academiei Române, semnată de acad. Florin Filip,
vicepreședinte al Academiei Române, care prezintă partea
științifică și culturală, în timp ce activitatea patrimonială și
financiară este prezentată de acad. Păun Ion Otiman. Acad. Maya
Simionescu semnează darea de seamă a Fundației M. H. Elias pe
anul 2006 și bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2007.
În secțiunea “Aniversări” este
prezentată sesiunea “Provocările complexității”,
prilejuită de aniversarea acad. Mircea Malița despre care
acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, a spus că a
avut “o carieră deosebit de interesantă, caracterizată prin
varietate, talent, cunoștințe profunde și multilaterale, carieră
pe care cuvântul complexitate o caracterizează cel mai bine”. În
siejul ideilor exprimate de acad. Mircea Malița în opera sa,
acad. Solomon Marcus scrie despre “Diversitate ca sursă de
conflict”, pornind de la constatarea că diversitatea este o
condiție preliminară a complexității. Într-o abordare binară de
tipul “Cooperare/conflict, acad. Solomon Marcus ajunge la
problema relației dintre identitate și globalizare, generatoarea
unor întrebări de felul: Poate fi înțeleasă identitatea, dacă o
dezlipim de alteritate? Este alteritatea o sursă de adversitate,
deci de conflict? Demersul urmează un răspunsul negativ la prima
întrebare și afirmativ la cea de a doua cu subtitluri: Conflicte
mascate în alianțe; Socrate, D’Alambert, Bohr, Einstein, Thom;
Gödel și Hjelmsev; Arrow și Păun; peste tot conflicte și alianțe
ascunse în conflicte. Urmează articolele “Etica științei” de
acad. Virgiliu Niculae Constantinescu; “Complexitatea în
informatică” de Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei
Române, “Mircea Malița și jocul complex al ideilor” de Teodor
Dima, membru corespondent al Academiei Române; “Reîntoarcerea
complexității” de Mircea Flonta.
Tot în secțiunea “Aniversări”
sunt publicate comunicările susținute la sesiunea dedicată
lui Ion Popescu Zeletin despre care scriu acad. Cristian
Hera, acad. Marius Sala, Ovidiu Badea, Dan Munteanu, membru
corespondent al Academiei Române și Jean Pardè, care conving de
faptul că, așa cum a demonstrat Victor Giurgiu, membru
corespondent al Academiei Române, marele silvicultor nu este
doar un distins predecesor ci și contemporanul nostru.
Personalitatea și opera matematicianului
Dimitrie D. Stancu, membru de onoare al Academiei Române, la
împlinirea vârstei de 80 de ani, sunt evocate Petru Blaga.
Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române, scrie
despre Paul Bujor la împlinirea a 135 de ani de la naștere ca un
neobosit om de știință, un gânditor profund și fecund, “un
realizator de școli de biologie în România sfârșitului de secol
XIX și în prima jumătate a secolului XX, un om activ în viața
societății din epoca sa”.
În secțiunea “Opinii și dezbateri”
rețin atenția articolele “Problematica ecologiei așezărilor
umane” de Gh. Ionașcu, “Organizarea și desfășurarea
studiilor de doctorat în România” de Sergiu T. Chiriacesu,
membru corespondent al Academiei Române. Menționăm articolul
“Și totuși rămâne elita. Știința între elită și masificare”
în care Daniel David atrage atenția asupra cercetării
științifice din țara noastră și vom aminti doar că doar un
cercetător este citat ca “Higly Cited Researcher”. Șansa unei
redresări ar fi “separarea apelor: identificarea polilor de
excelență (instituționali și individuali), acei care mai sunt și
susținerea lor directă prin alocarea de resurse financiare și de
spațiu.”. Altfel, există riscul real ca acel “nucleu de elită”,
atât cât și cum există, să fie erodat grație unui sistem de
alocare a resurselor neadecvat. “Știința performantă nu este
democratică; ea nu este ghidată de votul majorității, ci uneori
un individ de excepție poate răsturna și conduce majoritatea.”
La trecerea unui secol de la moartea lui
Mendeleev, Dumitru Marchidan îi consacră un articol celui care
rămâne celebrul autor al “tabloului periodic al elementelor”.
Este știut că descoperirile făcute “nu doar că n-au alterat
esența Tabelului periodic al lui Mendeleev, dar l-au completat
treptat”.
Ultimele rubrici cuprind informații despre
prezența românească la diferite congrese și simpozioane
internaționale, cronica vieții academice și noile apariții de la
Editura Academiei Române.
|
