Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

În prezent Academia Română îndeplineşte trei roluri majore:

• este for de consacrare

• este un pilon important al cercetării din România

• este un participant activ în viaţa societăţii.

Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent Academia Română are 79 membri titulari, 71 membri corespondenţi (total 150), 38 membri de onoare din ţară şi 83 membri de onoare din străinătate (total 121).

În perioada 2014 - 2016 au fost aleşi:

• 20 membri titulari
• 28 membri corespondenţi
•   6 membri de onoare din ţară
• 17 membri de onoare din străinătate
•   3 membri post-mortem

În 18 noiembrie 2008 Prezidiul Academiei a adoptat un Regulament pentru primirile de membri în Academia Română, care prevede: “Unicul criteriu de primire în Academia Română este caracterul de excepţie al contribuţiei candidatului în ştiinţă sau cultură (impact asupra domeniului în care activează, originalitatea contribuţiilor, într-un cuvânt excelenţa în cercetare şi creaţie). Reputaţia naţională şi internaţională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi.” În acest mod, este consolidată funcţia de consacrare a Academiei Române.

În România, principalii actori în cercetare, definiţi prin producţia ştiinţifică (în particular prin publicaţii monitorizate internaţional) sunt universităţile, Academia Română şi institutele naţionale de cercetare şi dezvoltare [...]

Prin tradiţie şi statut Academia Română nu participă direct la viaţa politică a ţării. Obiectivele ei presupun o totală independenţă faţă de ideologiile de partid şi faţă de orice angajament electoral, dar Academia nu poate trata cu indiferenţă evenimentele care au loc pe scena publică. Membrii şi cercetătorii din institutele Academiei sunt posesorii unor cunoştinţe şi ai unei experienţe care pot fi utile în abordarea unor probleme importante pentru societate şi găsirea soluţiilor necesare. În acest sens, Academia Română se implică, fie la solicitarea autorităţilor, fie din proprie iniţiativă, atunci când consideră necesar să-şi aducă contribuţia sau să-şi expună poziţia.

O contribuţie semnificativă a avut Academia Română, prin colaboratori şi experţi, la elaborarea “Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030”, document întocmit de Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, publicat în decembrie 2008 şi prefaţat de Primul Ministru, de Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi de preşedintele Academiei Române [...]