Nr. 6-7; iunie-iulie, Anul XXII (260-261)

Primele pagini ale acestui număr sunt consacrate Bicentenarului naşterii lui George Bariţiu (1812-1893) pe care acad. Dan Berindei îl consideră ca pe „unul dintre făuritorii complexei construcţii a României moderne, deşi avea să treacă un sfert de veac după moartea sa până când hotarele nefireşti dintre români aveau să fie înlăturate.” Este una dintre cele mai complexe personalităţi ale istoriei noastre, „o flacără arzândă, neobosit acţionând într-o varietate de direcţii, totdeauna eficient, percepând limitele posibilului şi alegând cu mult discernământ şi inteligenţă căile oportune”. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Istorie din Cluj care poartă numele lui George Bariţiu, scrie despre simpozionul internaţional organizat la acest prestigios centru de cercetare. Tematica discutată a conturat imaginea acestei personalităţi emblematice a istoriei noastre: „Fondator al primelor ziare în limba română, jurnalist de mare notorietate,… fondator al ASTREI şi membru fondator al Academiei Române, George Bariţiu surprinde prin multilateralitatea activităţii şi operei sale.” Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA prezintă activitatea lui George Bariţiu, deopotrivă „om de idei” şi „de fapte”. S-a implicat practic în toate activităţile Asociaţiunii şi în toate „ştiinţa şi inteligenţa sa şi-a spus cuvântul”.

În următoarea secţiune, se pot citi comunicările susţinute la seminarul ştiinţific „Societatea informaţională - societatea cunoaşterii” dedicat personalităţii academicianului Mihai Drăgănescu. Omagiind omul de ştiinţă şi gânditorului Mihai Drăgănescu, Ion Iliescu menţionează că în personalitatea sa „recunoaştem figura reprezentativă a unui intelectual, cercetător pasionat, om deschis spre nou, conectat la tot ce înseamnă progres ştiinţific şi tehnologic, creator, înzestrat totodată cu capacităţi deosebite de organizator, ceea ce nu este, din păcate, comun pentru mulţi cercetători valoroşi”. În continuare se pot citi articolele semnate de: Nora Rebreanu - „Academicianul Mihai Drăgănescu implicat în viaţa social-politică:viceprim-ministru, ambasador”; Ionuţ Vulpescu - „Noul umanism sau întâlnirea dintre ştiinţă şi religie”; Ştefan Iancu - „Cunoaşterea istoriei culturii tehnico ştiinţifice - condiţie necesară pentru stimularea activităţii creative” şi Ionuţ Isac - „Cunoaştere, interes şi responsabilitate în «societatea conştiinţei». În articolul „Ştiinţa integrativă a cunoaşterii”, Gheorghe M. Ştefan, membru corespondent al Academiei Române, analizează concepţia academicianului Mihai Drăgănescu despre societatea conştiinţei care, urmând societăţii informaţionale şi a celei bazate pe cunoaştere, „să se dezvolte sprijinită în mod consistent de tehnologiile dedicate expandării capacităţii conştiinţelor medii de a vieţui armonios în spaţiu limitat al vieţii omului”.

Cu titlul programatic „Constantin Brâncuşi. Noi repere documentare”, sunt publicate articolele „Centrul de studii brâncuşiene «Barbu Brezianu», un proiect al Institutului de Istoria Artei «George Oprescu»” de Ioana Vlasiu şi „Documente privind descendenţa lui Constantin Brâncuşi” de Laurian Stănchescu.

Din discursul rostit de Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, cu prilejul acordării titlului de Doctor Honoris Causa a Universităţii de Stat din Republica Moldova, un fiu al Basarabiei, intitulat „Mărturisiri” am reţinut, dincolo de evocarea emoţionantă, o adevărată profesiune de credinţă a istoricului, deşi formulată ca o „sugestie” în afara obligaţiilor profesionale. „Să ne implicăm mai articulat şi cu intransigenţă în demersurile vizând protejarea valorilor culturale, salubrizarea vieţii cotidiene de impostură, populism, frivolitate, în condiţiile în care asistăm la diverse tendinţe agresive şi iresponsabile de minimalizare şi bagatelizare a elitelor intelectuale”, fenomene actuale şi în alte zone ale lumii. Este publicat şi „Laudatio” semnat de Gheorghe Ciocanu, Tudor Arnăut, Igor Sarov şi Ion Niculiţă.

La secţiunea Istorie sunt publicate articolele „Autonomia şi continuitatea daco-romană, baza etnogenezei românilor” de Dumitru Protase, „Ziguratele Coloanei” de Ramiro Sofronie şi „Românitatea orientală” de Nicolae Saramandu.

Între Preocupările contemporane, menţionăm articolul „Gazele de şist - o nouă provocare” semnat de Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, un comentariu competent privind potenţiala valorificare a acestei bogăţii şi în care se atrage atenţia că „în lume, rezervele acestui tip de gaz sunt mari şi pot acoperi necesarul societăţii de mâine, pentru mulţi ani de acum încolo”. Aurel Leca face o serie de consideraţii privind strategia energetică a României, în fapt, o pledoarie pentru o asemenea strategie şi pentru înfiinţarea unui Institut Naţional de Planificare Strategică, o instituţie nonpolitică, „a cărui rol principal va fi elaborarea propunerilor şi urmărirea strategiilor de dezvoltare economică şi socială a României, în corelare cu capacitatea suport a capitalului natural pe termen mediu şi lung, coordonarea programelor sectoriale interdependente şi asigurarea coerenţei programelor guvernamentale şi a celor cu finanţare naţională, internaţională şi comunitară”. Emilian M. Dobrescu semnează articolul „Costuri pentru obţinerea energiei eoliene”. Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre Coaliţia română pentru educaţie inginerească CREDING, care îşi propune „să devină un catalizator şi promotor al unui nou sistem coerent de relansare a economiei româneşti, prin creaţie şi inovare, prin profesionalism şi rigoare ştiinţifică, prin coagularea resurselor umane calificate pentru noua economie bazată pe cunoaştere.”

La secţiunea Opinii sunt publicate articolele „Reflecţii identitare şi raţiuni pragmatice: originile naţiunilor europene în cronistica medievală” de Florin Dumitru Soporan şi „Reflecţii privind interdependenţele dintre procedurile electorale, cultura civică şi regimul politic” de Ioan Alexandru.

La rubrica „In memoriam” se scrie despre personalitatea biologului Gheorghe Zarnea, membru titular al Academiei Române care s-a stins din viaţă.

Ca de obicei, în ultimele pagini sunt publicate rubricile „Cronica vieţii academice” şi „Apariţii la Editura Academiei”.