Nr. 9-10; septembrie-octombrie, Anul XX (239-240)

Actualul număr al revistei se deschide cu rubrica „Sub cupola Academiei” care cuprinde un grupaj de articole dedicat lui Traian Vuia, la împlinirea a 60 de ani de la stingerea sa din viaţă. Scriind despre Traian Vuia ca inventator, aviator şi om de ştiinţă, Corneliu Berbente şi Sorin Berbente, concluzionează: „Talentat, vizionar, cu o intuiţie extraordinară, muncitor, modest şi răbdător, cu realizări aproape de perfecţiune, folosind mijloace materiale mereu sub strictul necesar, patriot distins cu Ordinul «Ferdinand I», clasa Comandor - pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Marii Uniri, Traian Vuia este una dintre marile personalităţi ale ţării, către care gândurile noastre se îndreaptă şi se vor îndrepta cu dragoste şi admiraţie”. Cosmonautul Dumitru Prunariu prezintă pe larg contextul aeronautic internaţional în care a trăit şi a construit avioane Traian Vuia, „o perioadă de efervescenţă în domeniul zborului, aceasta incitând şi aprinzând spirite, îndemnând la un nou tip de cunoaştere, dar şi la cercetare tot mai elaborată, punând încet, încet bazele unui domeniu de activitate atât indispensabil acum oricărei societăţi umane”. Tot aici, Radu Homescu scrie despre prezenţa lui Traian Vuia în documentele diplomatice iar Alexandru Bartoc despre prezenţa acestui pionier al aviaţiei în filatelie şi numismatică.

O secţiune importantă este dedicată studiului semnat de acad. Păun Ion Otiman „Centrului de Dezvoltare Durabilă Ţara Haţegului-Retezat”, un proiect realizat de Academia Română, Universitatea Bucureşti şi Asociaţia intercomunală „Ţara Haţegului”. Proiectul, demarat în iulie 2009, a fost susţinut financiar printr-un grant al Islandei, Norvegiei şi Liechtensteinului. În prima etapă, a fost refăcut conacul Berthelot (şi construcţiile înconjurătoare), şi a fost inaugurat în luna octombrie. Paralel a început derularea Proiectului de cercetare cu tema „Cercetarea geo şi biodiversităţii, cunoaşterea agriculturii tradiţional-ecologice şi dezvoltarea rurală în Ţara Haţegului-Retezat” şi rezultatele de până acum s-au concretizat în 24 de lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi peste hotare, fiind sintetizate în şase volume apărute la Editura Academiei.

La secţiunea „Institute ale Academiei Române” sunt publicate articolele semnate de Marian Traian Gomoiu despre 50 de ani de existenţă a cercetării biologice româneşti, Dumitru Murariu despre contribuţii remarcabile la dezvoltarea biologiei româneşti şi Andrei Milca despre 61 de ani de la înfiinţarea Institutului „G. Călinescu”.

Mai departe, rubrica „Internaţionale” cuprinde articolele semnate de Geofrey Boulton - „A Vision for Research Universities in Europe from the perspective of the League of European Research Universities (LERU)” şi cel semnat de Ludger Honnerfelder - “Science…to gain wisdom (Kant)of the Idea of the University”. În continuare, este publicată prima parte dintr-un substanţial studiu semnat de Simona Neumann intitulat „Relaţiile Europei cu SUA şi integrarea României în NATO”, în care este înfăţişată „evoluţia raporturilor dintre Europa şi SUA în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, modul în care a fost regândit rolul NATO după 11 septembrie 2001, şi mai ales să explice noile strategii de strategii şi de politici care au făcut posibilă integrarea statelor europene”. Scriind despre România, autoarea arată că „în politicile care au condus la integrarea în NATO, România a ştiut să pledeze, nu doar ca solicitant şi consumator de securitate, dar şi ca ofertant şi producător de securitate în regiune”.

Răsfoind mai departe paginile revistei, întâlnim rubrica „Opinii şi dezbateri” în care pot fi citite articolele semnate de Zeno Simon - „Învăţământul românesc şi perspectivele sale. O încercare de analiză critică” -, Nicolae Iliescu - „Histrionism calculat”, dedicat centenarului naşterii scriitorului Radu Tudoran -, Alexandru Mironov - „Biroul de presă al ştiinţei”. Din articolul „Năzuinţa eternă către frumos” semnat de Marin Aiftincă am reţinut: „Ca valoare în sine, absolută, frumosul deopotrivă cu perfecţiunea luminează, din înalturile sale, întreaga viaţă a spiritului nostru şi, de acolo, ne cheamă neîncetat pe calea fără de sfârşit a desăvârşirii de sine. El este idealul spre care omul năzuieşte etern, mânat de dorinţa de a-l atinge şi egala prin creaţie şi devenire spirituală. A trăi frumos este şansa noastră de a respinge urâtul ce ne invadează viaţa de azi, şi a atinge nemurirea.” În articolul „Criză şi anticriză în Carpaţii României. Starea economico-socială dramatică din ruralul montan românesc şi o viziune şi o viziune de salvgardare, redresare şi evoluare” Radu Rey sintetizează dezbaterile din ultima vreme pe această temă pentru a dimensiona situaţia actuală din ruralul montan, caracterizată, între altele, prin scăderea dramatică a efectivelor de animale, abandonul în creşterea ocupaţiilor de bază agrozootehnice, îmbătrânirea accentuată a populaţiei din acest sector, exodul tineretului, „starea de sărăcie, inclusiv sărăcie extremă, în creştere îngrijorătoare”,tendinţa permanentă de marginalizare sau chiar ignorare a agrozootehniei montane din partea instituţiilor abilitate şi absenţa unei politici montane coerente şi corelate cu alte politici. După analiza cauzelor care au generat această stare de lucruri, autorul propune un scenariu de program anti-criză pentru protejarea şi dezvoltarea durabilă a agrozootehniei şi economiei rurale montane care vizează, în principal, elaborarea unor politici montane de interes naţional permanent.

Acad. Cristian Hera scrie, la secţiunea „Evenimente ştiinţifice”, despre cel de al XV-lea Congres Mondial al Centrului Ştiinţific Internaţional pentru Îngrăşăminte (CIEC), care a avut loc la Bucureşti. După un istoric al manifestărilor ştiinţifice organizate de CIEC, autorul subliniază că, de-a lungul existenţei sale, acest organism „a funcţionat ca un «centru de comandă», iar obiectivele sale principale sunt reprezentate de managementul durabil al elementelor nutritive din sol pentru producţia de alimente şi biomasă, asigurarea tuturor resurselor naturale de implicate în agricultură la nivel local, regional şi global, precum şi securitatea şi calitatea alimentelor”.

O secţiune specială este dedicată aniversărilor în care se pot citi articolele „Un spirit universal: Solomon Marcus”, scris de Sergiu Rudeanu; „Academicianul Toma Dordea la 90 de ani”, semnat de acad, Păun Ion Otiman; „Acad. Geb Drăgan la 90 de ani” de Mircea Petrescu şi „Doctor Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române la a 70-a aniversare” de Sorin Geacu.

Pagina „In memoriam” este dedicată stingerii din viaţă a sociologului şi politologului francez de origine română Mattei Dogan (1920-2010), membru de onoare al Academiei Române.

Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate Cronicii vieţii academice, o relatare a manifestărilor ştiinţifice desfăşurate în aceste luni, şi „Apariţii la Editura Academiei Române”.