Sub genericul „Academia și
societatea”, actualul număr al revistei publică
în deschidere cea de a doua parte a articolului
„Reluarea creșterii economice”, document elaborat de
Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor
Slăvescu” din Institutul Național de Cercetări Economice
al Academiei Române.
Împlinirea a 130 de ani de la
stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și
Statele Unite ale Americii este consemnată prin
publicarea unei consemnări pe marginea sesiunii
aniversare organizată de Ministerul Afacerilor Externe,
Academia Română și Ambasada Statelor Unite ale Americii
la București. În alocuțiunea sa, ES Mark H.
Gitenstein, ambasadorul SUA la București, a
subliniat: „Eu cred că adevărata responsabilitate a
Statelor Unite este aceea de a vă ajuta să reconstruiți
piețele libere și să vă consolidați democrația”.
Din paginile dedicate manifestărilor
tradiționale din cadrul Zilelor Academice Clujene
menționăm articolul „Pagini din istoria institutelor
clujene” semnat de acad. Emil Burzo,
președintele Filialei Cluj a Academiei Române și din
care reținem: „Chiar și o scurtă înșiruire a istoricului
și realizărilor obținute de institutele și centrele
componente ale Filialei locale a Academiei Române pune
pregnant în relief contribuțiile de mare valoare la
îmbogățirea tezaurului de cunoștințe și valori pe plan
național și internațional.
Specialiștii din diferite domenii pe plan internațional
le apreciază, le citează și le folosesc, de multe ori
constituind puncte de plecare în antamarea unor noi
direcții de cercetare.” Secvențe din aceste contribuții
sunt prezentate în articole semnate de Ion Mării și
Eugen Pavel - „Nouă decenii de cercetare lingvistică și
literară clujeană”; Tiberiu Oproiu - „Observatorul
Astronomic
Cluj-Napoca 2010”; Carmen Andraș - „Spațiu și
civilizație urbană” și Carina Herbei - „Psihologia între
provocări și soluții”. În rubrica
„Aniversare - Solomon Marcus” continuă
prezentarea unor comunicări susținute la sesiunea
omagială dedicată academicianului Solomon Marcus la
împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Ionel Haiduc,
președintele Academiei Române, apreciază, în mod
deosebit, caracterul multi și interdisciplinar al
preocupărilor științifice ale distinsului matematician
concretizat în peste 50 de volume și 400 de articole
apărute în țară și în străinătate și, într-o egală
măsură, activitatea sa academică, încheind: „este
uimitoare prezența sa vie la această vârstă pe care ne-o
dorim cu toții și sunt convins că vom mai auzi și vom
mai vedea multe lucruri interesante din activitatea
Domniei Sale”. Tot aici prof. univ. Ion Colojoară scrie
despre „Solomon Marcus - profesor, matematician și om de
cultură”.
În semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate a
acad. Solomon Marcus, acad. Laurențiu M. Popescu,
președintele Secției de Științe Medicale i-a acordat
Medalia George Emil Palade, „cea mai înaltă distincție
medicală științifică românească”. În cuvântul său de
răspuns, acad. Solomon Marcus mărturisește că, la
această vârstă, nu trăiește numai din amintiri, ci „în
primul rând din proiecte și cred că nu exagerez dacă
afirm că anii din urmă au fost pentru mine foarte
productivi, sub aspectul prezenței mele la manifestări
internaționale și al publicațiilor mele în diverse
domenii în care am lucrat și lucrez”. Credința domniei
sale este că aceste proiecte „în știință, în cultură, în
educație, corespund perfect marilor proiecte ale
României de azi și ale lumii contemporane”.
Cu acad. Solomon Marcus ne întâlnim și la rubrica
„Opinii” unde
scrie despre ce înseamnă „a fi vizibil în cultură” și
despre Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei
Române, prezent în „The Oxford Handbook of Membrane
Computing”. În continuare, acad.
Cristian Hera scrie la
rubrica „Mari personalități academice” despre Lester
Brown ca „promotor al ecologiei ca știință a mediului”,
concluzionând: „Contribuția sa la cunoașterea stării
actuale a omenirii, proiectele propuse, ce se impun a fi
aplicate pentru «Salvarea unei planete aflate sub
presiune și a unei civilizații aflate în impas»,
prezentate în lucrările sale Planul B (B-B4), dovedesc o
înțelegere realistă și academică a situațiilor
existente, grija pentru viitorul Terrei și un gest de
noblețe pentru omenire.”
La rubrica „Sub cupola
Academiei” reține atenția articolele „Pădurile și
silvicultura în contextul schimbărilor climatice” în
care acad. Victor Giurgiu, după o amplă prezentare a
situației actuale a pădurilor noastre, pledează pentru o
altă strategie forestieră, care „în ciuda actualei crize
economico-financiare, politice și morale prin care trece
țara (de care toate partidele politice sunt
responsabile), trebuie elaborată și aplicată. Eliberarea
silviculturii de politic este absolut necesară și se
întemeiază pe adevărul că „Spre deosebire de alte
domenii, într-un ciclu de viață a pădurii, se pot
perinda la conducerea țării cel puțin 25 de guverne de
culori diferite!” Și apelul care sperăm că va fi auzit:
„Politicienii de astăzi, care vremelnic conduc țara, ar
trebui să învețe mai mult din experiența benefică din
trecut, cu înțelepciunea dobândită, când la finele
perioadei interbelice au fost încredințate înalte
funcții de conducere unor elite de profil ale
intelectualității - cum au fost prof. Marin Drăcea în
fruntea silviculturii și acad. Gh. Ionescu Șișești la
conducerea agriculturii. Atunci s-a născut și s-a
dezvoltat o perioadă de glorie pentru ambele domenii.”
Revista se completează armonios cu o bogată rubrică
„Evocări” în care acad. Gheorghe Tecuci și acad.
Valentin
Vlad semnează articole dedicate acad. Mihai Drăgănescu,
om de știință, profesor și gânditor, primul președinte
al Academiei Române după 1990, la plecarea dintre noi.
Despre acad. Radu Voinea scriu acad. Valentin Vlad,
acad. Horia Colan, prof. univ. Marin Aiftincă și prof.
univ. Hristache Popescu.
Prof. univ. Leonida Gherasim, membru de onoare al
Academiei Române, scrie despre acad. Ioan Haulică, ce va
rămâne în istoria științei românești ca medic și
cercetător de excepție. Personalitatea acad. Cornelia
Bodea, această doamnă a istoriografiei românești, acad.
Ștefan Ștefănescu scrie: „Valoarea științifică a operei
acad. Cornelia Bodea, activitatea ei universitară, de
aleasă dăruire și cu importante rezultate, desfășurată
în țară și peste hotare, probitatea științifică și
atitudinea demnă manifestată în atâtea împrejurări, i-au
adus prețuirea comunității științifice din țară și din
străinătate.” În seria evocărilor mai amintim articolele
semnate de acad. Alexandru Zub „Un pilon al istoriografiei:
Constantin C. Giurescu” și „Patriarhul Teoctist la
Academia Română”.
Rubrica „In memoriam” consemnează stingerea din viață a
membrilor Academiei Române: Geavit Musa (1931-2010),
Nicolae Popescu
(1937-2010), Tudor Drăganu (1912-2010) și Jean Montreuil
(1920-2010). Ca de obicei, „Cronica vieții academice” reflectă
manifestările științifice din această perioadă iar
„Apariții la Editura Academiei” și
„Apariții la alte
edituri” semnalează noile lucrări științifice din
ultimul timp. |