Nr. 7-8;  iulie-august 2010, Anul XX (237-238)

Sub genericul „Academia și societatea”, actualul număr al revistei publică în deschidere cea de a doua parte a articolului „Reluarea creșterii economice”, document elaborat de Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” din Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române.

Împlinirea a 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite ale Americii este consemnată prin publicarea unei consemnări pe marginea sesiunii aniversare organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română și Ambasada Statelor Unite ale Americii la București. În alocuțiunea sa, ES Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA la București, a subliniat: „Eu cred că adevărata responsabilitate a Statelor Unite este aceea de a vă ajuta să reconstruiți piețele libere și să vă consolidați democrația”.

Din paginile dedicate manifestărilor tradiționale din cadrul Zilelor Academice Clujene menționăm articolul „Pagini din istoria institutelor clujene” semnat de acad. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române și din care reținem: „Chiar și o scurtă înșiruire a istoricului și realizărilor obținute de institutele și centrele componente ale Filialei locale a Academiei Române pune pregnant în relief contribuțiile de mare valoare la îmbogățirea tezaurului de cunoștințe și valori pe plan național și internațional. Specialiștii din diferite domenii pe plan internațional le apreciază, le citează și le folosesc, de multe ori constituind puncte de plecare în antamarea unor noi direcții de cercetare.” Secvențe din aceste contribuții sunt prezentate în articole semnate de Ion Mării și Eugen Pavel - „Nouă decenii de cercetare lingvistică și literară clujeană”; Tiberiu Oproiu - „Observatorul Astronomic Cluj-Napoca 2010”; Carmen Andraș - „Spațiu și civilizație urbană” și Carina Herbei - „Psihologia între provocări și soluții”.

În rubrica „Aniversare - Solomon Marcus” continuă prezentarea unor comunicări susținute la sesiunea omagială dedicată academicianului Solomon Marcus la împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, apreciază, în mod deosebit, caracterul multi și interdisciplinar al preocupărilor științifice ale distinsului matematician concretizat în peste 50 de volume și 400 de articole apărute în țară și în străinătate și, într-o egală măsură, activitatea sa academică, încheind: „este uimitoare prezența sa vie la această vârstă pe care ne-o dorim cu toții și sunt convins că vom mai auzi și vom mai vedea multe lucruri interesante din activitatea Domniei Sale”. Tot aici prof. univ. Ion Colojoară scrie despre „Solomon Marcus - profesor, matematician și om de cultură”. În semn de înaltă apreciere pentru întreaga activitate a acad. Solomon Marcus, acad. Laurențiu M. Popescu, președintele Secției de Științe Medicale i-a acordat Medalia George Emil Palade, „cea mai înaltă distincție medicală științifică românească”. În cuvântul său de răspuns, acad. Solomon Marcus mărturisește că, la această vârstă, nu trăiește numai din amintiri, ci „în primul rând din proiecte și cred că nu exagerez dacă afirm că anii din urmă au fost pentru mine foarte productivi, sub aspectul prezenței mele la manifestări internaționale și al publicațiilor mele în diverse domenii în care am lucrat și lucrez”. Credința domniei sale este că aceste proiecte „în știință, în cultură, în educație, corespund perfect marilor proiecte ale României de azi și ale lumii contemporane”.

Cu acad. Solomon Marcus ne întâlnim și la rubrica „Opinii” unde scrie despre ce înseamnă „a fi vizibil în cultură” și despre Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, prezent în „The Oxford Handbook of Membrane Computing”.

În continuare, acad. Cristian Hera scrie la rubrica „Mari personalități academice” despre Lester Brown ca „promotor al ecologiei ca știință a mediului”, concluzionând: „Contribuția sa la cunoașterea stării actuale a omenirii, proiectele propuse, ce se impun a fi aplicate pentru «Salvarea unei planete aflate sub presiune și a unei civilizații aflate în impas», prezentate în lucrările sale Planul B (B-B4), dovedesc o înțelegere realistă și academică a situațiilor existente, grija pentru viitorul Terrei și un gest de noblețe pentru omenire.”

La rubrica „Sub cupola Academiei” reține atenția articolele „Pădurile și silvicultura în contextul schimbărilor climatice” în care acad. Victor Giurgiu, după o amplă prezentare a situației actuale a pădurilor noastre, pledează pentru o altă strategie forestieră, care „în ciuda actualei crize economico-financiare, politice și morale prin care trece țara (de care toate partidele politice sunt responsabile), trebuie elaborată și aplicată. Eliberarea silviculturii de politic este absolut necesară și se întemeiază pe adevărul că „Spre deosebire de alte domenii, într-un ciclu de viață a pădurii, se pot perinda la conducerea țării cel puțin 25 de guverne de culori diferite!” Și apelul care sperăm că va fi auzit: „Politicienii de astăzi, care vremelnic conduc țara, ar trebui să învețe mai mult din experiența benefică din trecut, cu înțelepciunea dobândită, când la finele perioadei interbelice au fost încredințate înalte funcții de conducere unor elite de profil ale intelectualității - cum au fost prof. Marin Drăcea în fruntea silviculturii și acad. Gh. Ionescu Șișești la conducerea agriculturii. Atunci s-a născut și s-a dezvoltat o perioadă de glorie pentru ambele domenii.”

Revista se completează armonios cu o bogată rubrică „Evocări” în care acad. Gheorghe Tecuci și acad. Valentin Vlad semnează articole dedicate acad. Mihai Drăgănescu, om de știință, profesor și gânditor, primul președinte al Academiei Române după 1990, la plecarea dintre noi. Despre acad. Radu Voinea scriu acad. Valentin Vlad, acad. Horia Colan, prof. univ. Marin Aiftincă și prof. univ. Hristache Popescu. Prof. univ. Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Române, scrie despre acad. Ioan Haulică, ce va rămâne în istoria științei românești ca medic și cercetător de excepție. Personalitatea acad. Cornelia Bodea, această doamnă a istoriografiei românești, acad. Ștefan Ștefănescu scrie: „Valoarea științifică a operei acad. Cornelia Bodea, activitatea ei universitară, de aleasă dăruire și cu importante rezultate, desfășurată în țară și peste hotare, probitatea științifică și atitudinea demnă manifestată în atâtea împrejurări, i-au adus prețuirea comunității științifice din țară și din străinătate.” În seria evocărilor mai amintim articolele semnate de acad. Alexandru Zub „Un pilon al istoriografiei: Constantin C. Giurescu” și „Patriarhul Teoctist la Academia Română”.

Rubrica „In memoriam” consemnează stingerea din viață a membrilor Academiei Române: Geavit Musa (1931-2010), Nicolae Popescu (1937-2010), Tudor Drăganu (1912-2010) și Jean Montreuil (1920-2010).

Ca de obicei, „Cronica vieții academice” reflectă manifestările științifice din această perioadă iar „Apariții la Editura Academiei” și „Apariții la alte edituri” semnalează noile lucrări științifice din ultimul timp.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006