Nr. 1-2; ianuarie-februarie 2010, Anul XX (231-232)

Noua ediție a revistei se deschide cu un grupaj de comunicări susținute la sesiunea științifică dedicată împlinirii a 160 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. După o serie de referiri la discuțiile în jurul creației poetului nostru național, acad. Eugen Simion conchide: „Eminescu este un mare poet și din această cauză, orice ar spune lăudătorii de serviciu și defăimătorii de serviciu, mitul lui face parte din existența românească. De aceea va fi cultivat atâta vreme cât poemele lui vor fi citite și admirate de generațiile ce sunt și de generațiile ce vor veni în rostogolirea implacabilă a timpului.” Mai reținem articolele semnate de acad. Marius Sala - „Despre Eminescu…” - , Ioan-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române - „Eminescul meu”- , ÎPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române - „Ce înseamnă pentru dumneavoastră astăzi Mihai Eminescu” -, Gisèle Vanhese - „Eminescu parmi nous” -, George Popa - „Eminescu între autohtonie și universalitate”. Reținem de asemenea articolul „Datori lui Eminescu”, de acad. Solomon Marcus.

În rubrica „Preocupări contemporane” remarcăm articolul „Sur les «corridors culturels» de l’Europe de Sud-Est” semnat de acad. Răzvan Theodorescu. Mai pot fi citite studiile „Calitatea vieții în următorii cinci ani” de Ion Mărgineanu, „Tipologia mortalității în România” de Maria Simion, „Integrarea construcțiilor în mediul montan ” de Gheorghe Ionașcu și „Tradiție și performanță în lumea geologilor petroliști” de Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române.

Secțiunea „Evocări” se remarcă prin bogăția și diversitatea tematică a articolelor ce readuc în memoria noastră valori și personalități de referință pentru istoria, cultura și știința românească. Astfel articolul dedicat acad. Virgiliu Niculae Constantinescu scris de acad. Radu Voinea ne amintește că a trecut un an de la stingerea din viață a distinsului savant și profesor, președinte al Academiei Române între anii 1994-1997. Scriind despre „triumful lui Paulescu în Canada”, Constantin Ionescu Târgoviște, membru corespondent al Academiei Române, relatează lucrările Congresul Internațional de Diabetologie de la Montreal și subliniază că „Bazat pe o documentare minuțioasă privind lucrările acestui subiect între anii 1915-1923 de către diferiți autori, Alberto de Leiva a ajuns la concluzia firească și anume că descoperirea insulinei aparține, într-adevăr, românului Nicolae Paulescu”. Continuând tradiția „actuala echipă a Institutului Paulescu a prezentat Programul Național de Prevenție a Patologiei Metabolice și cardiovasculare, în încercarea de a stăvili caracterul epidemic pe care diabetul și obezitatea le-au căpătat în ultimele decenii”.

Cu ocazia comemorării a 90 de ani de la dispariția lui Al. A. Sutzu, dr. Valentin-Veron Toma aduce în prim plan contribuțiile sale semnificative la psihiatria modernă. Radu Negrescu-Suțu, nepotul profesorului Al. A. Sutzu prezintă o amplă biografie a celui care rămâne în istoria medicinii românești ca fondator al școlii moderne de psihiatrie, primul organizator al asistenței bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii și promotor al legislației psihiatrice moderne din România. Din aceiași rubrică amintim și articolele „Sacru și laic în opera lui George Enescu” de Vasile Tomescu și „Paul Constantinescu și Ploieștiul” de Al. I. Bădulescu.

Aniversarea Unirii Moldovei cu Țara Românească, este consemnată de prof. Dumitru Vitcu sub un titlu emblematic „România modernă s-a născut la Iași”. Rememorarea evenimentelor de atunci îl conduce pe autor la concluzia: „Pe temeiul faptelor politice din ianuarie 1859 avea să se clădească întregul edificiu istoric al evenimentelor ulterioare, care au condus - prin eroismul, abnegația și jertfele de sânge ale urmașilor celor care realizaseră Unirea - la cucerirea și recunoașterea independenței de stat a României, în anii 1977-1878, iar mai târziu, în 1918, la desăvârșirea unității național-statale românești.”

În rubrica „In memoriam” sunt omagiați prof. univ. Sergiu Chiriacescu, membru corespondent la Academiei Române, prof. univ. Constantin Bărbulescu, membru corespondent al Academiei Române și Henry Kehiaian, membru de onoare al Academiei Române, care s-au stins din viață în această perioadă de timp.

În contextul continuării controversei privind proiectul Roșia Montana, este publicat comunicatul Academiei Române privind proiectul de exploatarea a aurului din Munții Apuseni, prilej de reafirmare, cu noi argumente, a poziției celui mai înalt for științific, inclusiv consultarea întregii populații, eventual, printr-un referendum național.

Ca de obicei, rubrica „Cronica vieții academice” informează cititorii despre manifestările științifice și culturale din aceste luni. Nu lipsește rubrica „Apariții la Editura Academiei Române”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006