Primele pagini ale acestui număr,
cu genericul „sub cupola Academiei - Aniversare
acad. Solomon Marcus”, sunt consacrate sesiunii
omagiale dedicate distinsului om de știință la
împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Marius Sala,
vicepreședinte al Academiei Române, în „Pasiune pentru
nou”, răspunde la întrebarea „Ce datorează lingvistica
românească matematicianului Solomon Marcus?” și răspund:
„Profesorul Solomon Marcus a deschis noi căi în
cercetarea lingvistică, contribuind în mod esențial la
modernizarea teoretică a disciplinei noastre.” Acad. Al.
Zub revine asupra discursului de recepție „Singurătatea
matematicianului” pentru a sublinia că reflecțiile sale
autobiografice despre condiția matematicianului
reprezintă „o lecție de ego-istorie, făcută cu un spirit
înalt, a cărui existență s-a derulat mereu sub semnul
depășirii de sine și a solidarității de breaslă”. Prof.
Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei
Române în „Solomon Marcus ca intelectual” consideră că
„ne simțim datori să-l respectăm și să-l admirăm pe
academicianul Solomon Marcus ca pe unul dintre cei care
își folosesc în mod onest și curajos inteligența atât în
cercetarea științifică, dar și în reflecția asupra unor
teme care ne interesează pe toți”. Împărtășind „Din
însemnările uni elev”, Gheorghe Păun, membru
corespondent al Academiei Române, enumeră o serie de
motive pentru care „Profesorul Marcus este incomod” însă
„imposibil de ocolit, imposibil de ignorat”, făcând
parte dintre acele personalități a căror existență „e o
mare șansă, apropierea de ei un privilegiu - de care nu
cred că suntem suficient de conștienți, nu știm să
beneficiem atât cât am putea, atât cât ar trebui”. Și
urarea „La mulți și buni ani, domnule Profesor! Și, mai
incomodați-ne, avem mare nevoie!” În continuarea
grupajului, pot fi citite articolele: „Amintiri mai
vechi și mai noi cu academicianul-profesor Solomon
Marcus” de Gheorghe Bucur; „Seniorul și
matematicile” de Alexandru Mironov; „Contribuția
științifică a profesorului Solomon Marcus la Analiza
matematică” de Ion Chițescu; „2Bv-2B=? Sau despre
spațiul Marcus” de Sorin Alexandrescu și „Solomon
Marcus - educatorul” de Victor Țigoiu.
Rubrica „Academia Română și
societatea” prezintă prima parte din studiul
„Reluarea creșterii economice - o țintă fără
alternativă”, realizat în Centrul de Cercetări
Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” din cadrul
Institutului Național de Cercetări Economice al
Academiei Române. Rămânem în actualitate și reținem
articolele semnate de acad. Cristian Hera despre
„Apa - resursă vitală pentru viitorul omenirii”; acad.
Dan Dascălu - „Zece ani de nanotehnologie în
România”; Dumitru Dobrev - „Noul cod Civil - o
bună ocazie de a repara unele greșeli ale trecutului” și
Emilian Dobrescu - „Tranziția către societatea
educației și cunoașterii”. De reținut articolul Trezirea
la realitate” semnat de Călin Georgescu, o
sinteză a studiilor publicate în cel de al treilea volum
din „România post-criză. Reprofesionalizarea României”
ce conduc la concluzia că lucrul cel mai important este
găsirea unor modalități practice pentru „declanșarea
energiilor latente” din societatea noastră. „Stimularea
inițiativei particulare și a spiritului antreprenorial,
sprijinirea micii întreprinderi în mediul rural ca și în
cel urban, ocrotirea proprietății private și a
activităților asociative pot duce, prin acumulări
progresive, la efectul dorit.”
În seria prezentărilor
institutelor academice, Otilia Costișor
scrie despre Institutul de Chimie al Academiei Române
din Timișoara.
Rubrica „Evocări”
cuprinde articolele semnate de Horia Ciocârlie și
Monica C. Condan - „Timișoara omagiază
academicienii bănățeni” și Ion E. Anghel - „Hotel
Continental - proprietate emblematică a Fundației
Familiei Menachem H. Elias (trecut și prezent)”.
Andrei Milca ne prilejuiește o reîntâlnire cu Marin
Sorescu, pe care îl citează în articolul subintitulat
„Pictura iubirii de poezie”: „Nu știu cine sunt și în
scrisul meu încerc să mă descopăr. Mă aflu pe măsură ce
crește opera mea și cu cât știu mai mult, cu atât mai
tare mă neliniștește totul.”
În rubrica „In Memoriam”
sunt prezentate scurte biografii ale acad. Radu P.
Voinea (1923-2010), acad. Mihai Drăgănescu (1829-2010)
și Ion Haulică (1924-2010), care s-au stins din viață în
acest timp.
Ca de obicei, „Cronica vieții
academice” prezintă o relatare despre
manifestările științifice din acest interval de timp.
La „Apariții la Editura
Academiei” sunt semnalate câteva din cele mai
recente lucrări științifice publicate în ultima vreme. |