Nr. 5-6; mai-iunie 2010, Anul XX (235-236)

Primele pagini ale acestui număr, cu genericul „sub cupola Academiei - Aniversare acad. Solomon Marcus”, sunt consacrate sesiunii omagiale dedicate distinsului om de știință la împlinirea vârstei de 85 de ani. Acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, în „Pasiune pentru nou”, răspunde la întrebarea „Ce datorează lingvistica românească matematicianului Solomon Marcus?” și răspund: „Profesorul Solomon Marcus a deschis noi căi în cercetarea lingvistică, contribuind în mod esențial la modernizarea teoretică a disciplinei noastre.” Acad. Al. Zub revine asupra discursului de recepție „Singurătatea matematicianului” pentru a sublinia că reflecțiile sale autobiografice despre condiția matematicianului reprezintă „o lecție de ego-istorie, făcută cu un spirit înalt, a cărui existență s-a derulat mereu sub semnul depășirii de sine și a solidarității de breaslă”. Prof. Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române în „Solomon Marcus ca intelectual” consideră că „ne simțim datori să-l respectăm și să-l admirăm pe academicianul Solomon Marcus ca pe unul dintre cei care își folosesc în mod onest și curajos inteligența atât în cercetarea științifică, dar și în reflecția asupra unor teme care ne interesează pe toți”. Împărtășind „Din însemnările uni elev”, Gheorghe Păun, membru corespondent al Academiei Române, enumeră o serie de motive pentru care „Profesorul Marcus este incomod” însă „imposibil de ocolit, imposibil de ignorat”, făcând parte dintre acele personalități a căror existență „e o mare șansă, apropierea de ei un privilegiu - de care nu cred că suntem suficient de conștienți, nu știm să beneficiem atât cât am putea, atât cât ar trebui”. Și urarea „La mulți și buni ani, domnule Profesor! Și, mai incomodați-ne, avem mare nevoie!” În continuarea grupajului, pot fi citite articolele: „Amintiri mai vechi și mai noi cu academicianul-profesor Solomon Marcus” de Gheorghe Bucur; „Seniorul și matematicile” de Alexandru Mironov; „Contribuția științifică a profesorului Solomon Marcus la Analiza matematică” de Ion Chițescu; „2Bv-2B=? Sau despre spațiul Marcus” de Sorin Alexandrescu și „Solomon Marcus - educatorul” de Victor Țigoiu.

Rubrica „Academia Română și societatea” prezintă prima parte din studiul „Reluarea creșterii economice - o țintă fără alternativă”, realizat în Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice al Academiei Române. Rămânem în actualitate și reținem articolele semnate de acad. Cristian Hera despre „Apa - resursă vitală pentru viitorul omenirii”; acad. Dan Dascălu - „Zece ani de nanotehnologie în România”; Dumitru Dobrev - „Noul cod Civil - o bună ocazie de a repara unele greșeli ale trecutului” și Emilian Dobrescu - „Tranziția către societatea educației și cunoașterii”. De reținut articolul Trezirea la realitate” semnat de Călin Georgescu, o sinteză a studiilor publicate în cel de al treilea volum din „România post-criză. Reprofesionalizarea României” ce conduc la concluzia că lucrul cel mai important este găsirea unor modalități practice pentru „declanșarea energiilor latente” din societatea noastră. „Stimularea inițiativei particulare și a spiritului antreprenorial, sprijinirea micii întreprinderi în mediul rural ca și în cel urban, ocrotirea proprietății private și a activităților asociative pot duce, prin acumulări progresive, la efectul dorit.”

În seria prezentărilor institutelor academice, Otilia Costișor scrie despre Institutul de Chimie al Academiei Române din Timișoara.

Rubrica „Evocări” cuprinde articolele semnate de Horia Ciocârlie și Monica C. Condan - „Timișoara omagiază academicienii bănățeni” și Ion E. Anghel - „Hotel Continental - proprietate emblematică a Fundației Familiei Menachem H. Elias (trecut și prezent)”. Andrei Milca ne prilejuiește o reîntâlnire cu Marin Sorescu, pe care îl citează în articolul subintitulat „Pictura iubirii de poezie”: „Nu știu cine sunt și în scrisul meu încerc să mă descopăr. Mă aflu pe măsură ce crește opera mea și cu cât știu mai mult, cu atât mai tare mă neliniștește totul.”

În rubrica „In Memoriam” sunt prezentate scurte biografii ale acad. Radu P. Voinea (1923-2010), acad. Mihai Drăgănescu (1829-2010) și Ion Haulică (1924-2010), care s-au stins din viață în acest timp.

Ca de obicei, „Cronica vieții academice” prezintă o relatare despre manifestările științifice din acest interval de timp.

La „Apariții la Editura Academiei” sunt semnalate câteva din cele mai recente lucrări științifice publicate în ultima vreme.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006