Numărul actual al revistei se deschide cu
discursul de recepție rostit de acad. Micea Malița cu
tema „Opuși inseparabili în gândirea românească” (pg. 5-21).
Este un omagiu adus matematicianului Grigore Moisil,
epistemologului Ștefan Lupașcu, economistului Nicolae
Georgescu-Roegen, filosofilor Lucian Blaga, Athanasie Joja,
Constantin Noica, Petre Botezatu și Mircea Florian, criticului
Eugen Lovinescu și etnologului Simion Mehedinți, reprezentativi
pentru afinitatea mentalului românesc în interpretarea opușilor.
Excursul teoretic conduce spre concluzia în virtutea căreia
„Studiul și familiarizarea istorică cu opușii inseparabili ne
face să considerăm exemplul personalităților din trecutul
Academiei ca un îndemn salutar pentru situarea lor în creșterea
capacități generațiilor viitoare de a evita crizele și monismele
înșelătoare și de dota mintea lor cu modele productive.”.
Răspunsul a fost dat de acad. Gheorghe Vlăduțescu (pg.
22).
În continuare sunt publicate două dintre
lucrările prezentate la colocviul internațional „Penser
l’Europe” - „Cum se învață limba, literatura și istoria în
România” (pg. 23-27) de prof. Ioan Aurel Pop, membru
corespondent al Academiei Române și „Intégration Européenne
et solidarité régional: approche historiographique” (pg.
28-33) de acad. Alexandru Zub.
Manifestarea științifică dedicată împlinirii
a șase decenii de relații diplomatice româno-chineze este
reflectată prin publicarea comunicărilor prezentate acad.
Ionel Haiduc, președintele Academiei Române (pg. 34-35),
Xi Jinping, vicepreședintele Republicii Populare Chineze,
Zhang YuYan, de la Institutul de Economie Mondială și
politică a Academiei de Științe Sociale din Republica Populară
Chineză (pg.36-37), mesajul ministrului Afacerilor Externe,
Cătălin Predoiu (pg.42-43) și prof. univ. Iolanda
Țighiliu (pg.44-48).
Demne de reținut sunt cele două recente
declarații ale Academiei Române - prima privind proiectul de
exploatare minieră de la Roșia Montană (pg.49-50), cea de a
doua privind dezvoltarea urbanistică a Capitalei (pg.
51).
În seria de prezentări ale institutelor
academice, în actualul număr sunt prezentate trei institute a
căror prezentare onorează tradițiile științifice și deschid noi
orizonturi cercetărilor de specialitate. Mai întâi,
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”,
despre care, la împlinirea a 60 de ani de la înființare, acad.
Marius Sala, directorul Institutului și vicepreședinte al
Academiei Române, după o amplă sinteză a activității
cercetătorilor, dorește „celui care va face următorul bilanț
aniversar să poată spune că Institutul și-a făcut datoria”, așa
cum și-a făcut-o actuala generație de specialiști.(pg.52-59). La
rândul său, Stelian Dumistrăcel, în articolul „Institutul
de lingvistică «Iorgu Iordan - Al. Rosetti», prezență marcantă
în știința și cultura națională” (pg. 60-61)apreciază că „Ne-am
făcut și ne facem o datorie de onoare de a întreține sentimentul
respectului pentru valori, cultivând memoria marilor figuri al
lingvisticii românești care ilustrează tradiția Institutului de
Lingvistică din București al Academiei Române”.
La împlinirea a trei decenii de activitate a
Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae
Simionescu”, acad. Maya Simionescu, directorul
Institutului, apreciază că istoria Institutului are „ceva
dintr-o poveste frumoasă: a început cu o idee în mintea a două
personaje, s-a conturat ca un vis (cum spune prof. Palade),
visului i s-au adăugat alte personaje, oameni cu viziune și, în
final, s-au adunat alte personaje, tinere, entuziaste și
talentate; împreună am pornit aventura prin «țara științei și
lumea celulei».” (pg. 62-67). Dr. Anca Sima, membru
corespondent al Academiei Române, așează întreaga activitate a
acestui Centru de Excelență a Comunității Europene sub semnul
cuvintelor: „Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe, adevărul
mare se exprimă prin fapte” (pg. 68-70).
Institutul de Etnografie și Folclor
„Constantin Brăiloiu” al Academiei Române s-a înființat în
urmă cu 60 de ani și aniversarea a fost marcată printr-o sesiune
omagială cu prilejul căreia acad. Sabina Ispas,
directorul Institutului, și-a asumat o datorie de onoare aducând
un omagiu marilor personalități din istoria noastră care au
manifestat un interes special pentru „cultura populară
tradițională”, creând o valoroasă tradiție pe care o continuă
specialiștii de astăzi. După o amplă prezentare a realizărilor
Institutului, acad. Sabina Ispas a încheiat: „Avem încă idealuri
și dorința de a continua activitatea de cercetare fundamentală
în consonanță cu nivelul internațional, așa cum am fost
deprinși, păstrând, în același timp, reperele școlilor românești
de folcloristică, etnomuzicologie,etnografie și, de ce nu,
etnologie … De aceea, trebuie să cultivăm, în noi înșine…o
tenacitate deosebită și, mai ales, conștiința că trebuie să
conservăm ceea ce societatea ignoră acum, dar va căuta peste
câteva decenii sau secole, pentru a se putea reidentifica și
a-și fixa puncte de sprijin:” (pg. 71-77). Nicoleta Coatu,
vorbind în numele tinerei generați, prezintă proiectele în
derulare cu două principale dimensiuni - unul științific,
interpretativ și unul de formare al tinerei generații care își
poate dezvolta capacitățile și competențele profesionale.(pg.
78-81).
Tot la această rubrică, Cristina Gârlea
și Mihai Enache prezintă Centru de Studii și Cercetări
de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”
(pg.82-84).
La rubrica „Opinii și dezbateri”,
acad. Solomon Marcus relatează pe larg „Cruzimea
istoriei” (pg. 85-88), o pagină din istoria matematicii
românești din anii totalitarismului. Acad. Gleb Drăgan
consemnează gândurile sale despre știință (89-92).
Obișnuita rubrică „Cronica vieții
academice” consemnează succint manifestările științifice
și culturale din această perioadă. Ultimele pagini ale revistei
sunt dedicate noilor apariții ale Editurii Academiei Române. |