Nr. 9-10; septembrie-octombrie 2009, Anul XIX (227-228)

Numărul actual al revistei se deschide cu discursul de recepție rostit de acad. Micea Malița cu tema „Opuși inseparabili în gândirea românească” (pg. 5-21). Este un omagiu adus matematicianului Grigore Moisil, epistemologului Ștefan Lupașcu, economistului Nicolae Georgescu-Roegen, filosofilor Lucian Blaga, Athanasie Joja, Constantin Noica, Petre Botezatu și Mircea Florian, criticului Eugen Lovinescu și etnologului Simion Mehedinți, reprezentativi pentru afinitatea mentalului românesc în interpretarea opușilor. Excursul teoretic conduce spre concluzia în virtutea căreia „Studiul și familiarizarea istorică cu opușii inseparabili ne face să considerăm exemplul personalităților din trecutul Academiei ca un îndemn salutar pentru situarea lor în creșterea capacități generațiilor viitoare de a evita crizele și monismele înșelătoare și de dota mintea lor cu modele productive.”. Răspunsul a fost dat de acad. Gheorghe Vlăduțescu (pg. 22).

În continuare sunt publicate două dintre lucrările prezentate la colocviul internațional „Penser l’Europe” - „Cum se învață limba, literatura și istoria în România” (pg. 23-27) de prof. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române și „Intégration Européenne et solidarité régional: approche historiographique” (pg. 28-33) de acad. Alexandru Zub.

Manifestarea științifică dedicată împlinirii a șase decenii de relații diplomatice româno-chineze este reflectată prin publicarea comunicărilor prezentate acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române (pg. 34-35), Xi Jinping, vicepreședintele Republicii Populare Chineze, Zhang YuYan, de la Institutul de Economie Mondială și politică a Academiei de Științe Sociale din Republica Populară Chineză (pg.36-37), mesajul ministrului Afacerilor Externe, Cătălin Predoiu (pg.42-43) și prof. univ. Iolanda Țighiliu (pg.44-48).

Demne de reținut sunt cele două recente declarații ale Academiei Române - prima privind proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană (pg.49-50), cea de a doua privind dezvoltarea urbanistică a Capitalei (pg. 51).

În seria de prezentări ale institutelor academice, în actualul număr sunt prezentate trei institute a căror prezentare onorează tradițiile științifice și deschid noi orizonturi cercetărilor de specialitate. Mai întâi, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, despre care, la împlinirea a 60 de ani de la înființare, acad. Marius Sala, directorul Institutului și vicepreședinte al Academiei Române, după o amplă sinteză a activității cercetătorilor, dorește „celui care va face următorul bilanț aniversar să poată spune că Institutul și-a făcut datoria”, așa cum și-a făcut-o actuala generație de specialiști.(pg.52-59). La rândul său, Stelian Dumistrăcel, în articolul „Institutul de lingvistică «Iorgu Iordan - Al. Rosetti», prezență marcantă în știința și cultura națională” (pg. 60-61)apreciază că „Ne-am făcut și ne facem o datorie de onoare de a întreține sentimentul respectului pentru valori, cultivând memoria marilor figuri al lingvisticii românești care ilustrează tradiția Institutului de Lingvistică din București al Academiei Române”.

La împlinirea a trei decenii de activitate a Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, acad. Maya Simionescu, directorul Institutului, apreciază că istoria Institutului are „ceva dintr-o poveste frumoasă: a început cu o idee în mintea a două personaje, s-a conturat ca un vis (cum spune prof. Palade), visului i s-au adăugat alte personaje, oameni cu viziune și, în final, s-au adunat alte personaje, tinere, entuziaste și talentate; împreună am pornit aventura prin «țara științei și lumea celulei».” (pg. 62-67). Dr. Anca Sima, membru corespondent al Academiei Române, așează întreaga activitate a acestui Centru de Excelență a Comunității Europene sub semnul cuvintelor: „Adevărul mărunt se exprimă prin vorbe, adevărul mare se exprimă prin fapte” (pg. 68-70).

Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române s-a înființat în urmă cu 60 de ani și aniversarea a fost marcată printr-o sesiune omagială cu prilejul căreia acad. Sabina Ispas, directorul Institutului, și-a asumat o datorie de onoare aducând un omagiu marilor personalități din istoria noastră care au manifestat un interes special pentru „cultura populară tradițională”, creând o valoroasă tradiție pe care o continuă specialiștii de astăzi. După o amplă prezentare a realizărilor Institutului, acad. Sabina Ispas a încheiat: „Avem încă idealuri și dorința de a continua activitatea de cercetare fundamentală în consonanță cu nivelul internațional, așa cum am fost deprinși, păstrând, în același timp, reperele școlilor românești de folcloristică, etnomuzicologie,etnografie și, de ce nu, etnologie … De aceea, trebuie să cultivăm, în noi înșine…o tenacitate deosebită și, mai ales, conștiința că trebuie să conservăm ceea ce societatea ignoră acum, dar va căuta peste câteva decenii sau secole, pentru a se putea reidentifica și a-și fixa puncte de sprijin:” (pg. 71-77). Nicoleta Coatu, vorbind în numele tinerei generați, prezintă proiectele în derulare cu două principale dimensiuni - unul științific, interpretativ și unul de formare al tinerei generații care își poate dezvolta capacitățile și competențele profesionale.(pg. 78-81).

Tot la această rubrică, Cristina Gârlea și Mihai Enache prezintă Centru de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu” (pg.82-84).

La rubrica „Opinii și dezbateri”, acad. Solomon Marcus relatează pe larg „Cruzimea istoriei” (pg. 85-88), o pagină din istoria matematicii românești din anii totalitarismului. Acad. Gleb Drăgan consemnează gândurile sale despre știință (89-92).

Obișnuita rubrică „Cronica vieții academice” consemnează succint manifestările științifice și culturale din această perioadă. Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate noilor apariții ale Editurii Academiei Române.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006