|
Actualul număr al revistei se deschide cu publicarea
rapoartelor anuale prezentate în adunarea generală a
membrilor Academiei Române din 18 martie, o imagine a
activităţii academice din anul 2008, cu problemele existente şi
perspectivele pentru anul în curs. În ordine, sunt publicate:
-
„Darea de seamă a Prezidiului
Academiei Române. Activitatea ştiinţifică şi culturală pe
anul 2008” de acad. Florin Filip, vicepreşedinte
al Academiei Române (pag.5-17);
-
„Darea de seamă a Prezidiului
Academiei Române. Activitatea financiară şi patrimonială”
de acad. Păun Ion Otiman, secretar general al
Academiei Române, (pag.18-23);
-
„Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi
Artă. Raport de activitate pentru anul 2008” de acad.
Maya Simonescu (pag.24-25);
-
„Raportul Consiliului Director al
Fundaţiei Familiei M. H. Elias. Dare de seamă pe anul 2008
şi Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2009” de
acad. Radu Voinea (pag. 26-30)
Cea mai consistentă secţiune a revistei este
dedicată dezbaterii cu tema „Ce putem învăţa din actuala
criză economică”, organizată de Secţia de Ştiinţe
Economice, Juridice şi Sociologie, Institutul Naţional de
Cercetări Economice (INCE) ale Academiei Române şi Grupul de
Reflecţie ESEN (Evaluarea Stării Economiei Naţionale).
Dezbaterea s-a deschis cu o amplă analiză a situaţiei financiare
actuale sub titlul „Nouă lecţii din actuala criză financiară”,
făcută de acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii
Naţionale (pag. 31-34). Mircea Ciumara, directorul
general al INCE scrie despre „Nevoia unei viziuni strategice
(pag. 35), subliniind că, pentru a avea o asemenea strategie
este necesară îndeplinirea simultană a două condiţii: „În primul
rând competenţa profesională a celor care redactează o asemenea
strategie şi, în al doilea rând, consensul forţelor implicate”.
Competenţa profesională există şi s-a demonstrat cu prilejul
elaborării altor documente, dar ceea ce lipseşte este „voinţa
politică pentru a realiza o viziune strategică asupra viitorului
ţării…Noi am propune tot felul de soluţii, dar guvernanţii nu ar
fi obligaţi să ţină seama de propunerile noastre… Numai că ei nu
sunt interesaţi să obţină recomandări”. Concluzia ar trebui să
dea de gândit: „Populaţia României e pe cale de dispariţie şi
economia pe cale de destructurare, sub înalta indiferenţă a
autorităţilor actuale. Pe acest fundal politic este imposibil de
a mai gândi la un consens naţional.” În „Ieşirea din criză şi
lansarea economică”, Ion Iliescu (pag.36-39), după o
prezentare sintetică a unor teorii contemporane, abordează
situaţia de la noi pentru a concluziona că „sunt necesare
convergenţa forţelor politice, factorilor de decizie din stat,
dezvoltarea creativităţii şi abordarea calificată, profesionistă
a tuturor deciziilor şi a acţiunilor practice”. Sub acest
aspect, Academia Română constituie cadrul propice pentru a
coagula şi pe viitor factorii interesaţi.” Acad. Mircea
Maliţa prezintă amplu „Criza economică; cauze şi remedii”
(pag. 40-49); o un adevărat tur de orizont asupra situaţiei
contemporane evidenţierea cauzelor şi sugerarea unor remedii.
„Criza e înainte de toate o criză mentală” şi
vina este a creatorilor de doctrine şi ideologii, „care au
stricat calităţile iniţiale ale capitalismului, transformând
competiţia într-o cursă nebună spre profit nelimitat şi
imediat.” Remediul cere eforturi uriaşe şi „ a spune că sistemul
îşi revine, dar că îşi menţine ideile, prejudecăţile şi relele
deprinderi, înseamnă că se ia doar o pauză în aşteptarea
următoarei crize”. Cum în scrierea chineză aceiaşi ideogramă
înseamnă „criză” şi „şansă” , dacă criza „va fi profundă şi
îndelungată, şansa în schimb va avea dimensiuni istorice”. Şi o
întrebarea retorică: „de ce nu o nouă eră într-un nou mileniu?”
Abordând „Lecţiile crizei”, Aurelian Dochia (pag. 50-56)
panoramează starea actuală a lumi, pentru ca ajungând la
situaţia ţării noastre să afirme că „Este momentul să ne
concentrăm spre reforma instituţională , care să ducă la
sporirea eficienţei administraţiei publice, la îmbunătăţirea
absorbţiei fondurilor europene cu rezultate vizibile pe teren
şi, în general, la continuarea procesului de integrare europeană
care să aibă în centru strategie de adoptarea a euro.” Secţiunea
se încheie cu articolul „Criza civilizaţională sau despre teoria
succesiunii coexistente pe scurt”, semnat de Ilie Bădescu
(pag. 57-63).
În continuare, revista publică unele dintre
comunicările prezentate la sesiunea dedicată prof. dr.
Dimitrie Gerota (1867-1939), membru corespondent al
Academiei Române, personalitate de seamă a medicinii româneşti.
Sunt publicate evocările semnate de acad. Dan Berindei -
„Dimitrie Gerota, un renumit medic şi profesor” (pag.64) -
Sorin Oprescu - „O manifestare de recunoştinţă” (pag. 65) şi
Nicolae Angelescu - „Activitatea medicală a profesorului
Gerota” (pag. 66-67).
Rubrica „In memoriam” cuprinde
prezentarea celor care s-au stins din viaţă în aceste luni:
acad. Matilda Caragiu Marioţeanu, despre care scrie prof. univ.
Florica Dimitrescu, acad. Lazăr Dragoş, Maurice Druon,
membru de onoare al Academiei Române şi Lászlóffy Aladár, membru
corespondent al Academiei Române.
Şi, încheiere, rubricile obişnuite -
„Cronica vieţii academice” şi „Apariţii la Editura
Academiei”. |
