Nr. 7-8; iulie-august 2009, Anul XIX (225-226)

Actualul număr al revistei se deschide cu discursul de recepţie susţinut de acad. Aurel Iancu având ca temă „Nichols Georgescu-Roegen, întemeietor de şcoală economică”. (pg. 5-16) După o amplă prezentare a vieţii şi operei distinsului economist american de origine română, acad. Aurel Iancu a subliniat că ideile sale „dezvoltate într-o viziune ştiinţifică impecabilă devin din ce în ce mai actuale”. Între acestea, „se confirmă constatarea că legea entropiei acţionează î mod natural în viaţa economică, având efecte ameninţătoare pentru însăşi fiinţa umană…Soluţia pe care a întrevăzut-o şi pe care a fundamentat-o teoretic Georgescu-Roegen este concretizată în proiectul noi a vieţii economice bazate pe tehnologii şi comportamente umane prietenoase cu mediul natural.” În încheiere, acad. Aurel Iancu a afirmat: „Consider de datoria noastră, a cercetătorilor români, să preluăm făclia luminoasă a acestui mare compatriot, savant vizionar, pe care să o ducem mai departe cu aceiaşi râvnă şi cu acelaşi devotament şi iubire de oameni.”În răspunsul său, acad. Viorel Barbu a afirmat: „Discursul dumneavoastră de recepţie mărturiseşte şi o profesiune de credinţă, aducând elogiu nu numai unui mare economist, ci şi unuia care a promovat şi realizat o nouă alianţă între ştiinţele economice şi matematică sau fizică. În vremurile noastre, stabilirea unor asemenea punţi între ştiinţe este o premisă şi chiar o condiţie a progresului.” (pg. 15-17)

Cea de a doua secţiune a revistei este dedicată lansării proiectului european al Academiei Române „Conservarea bio şi geodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile şi creşterii economice şi sociale în zona Haţeg” (pg. 18-28). În studiul său, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române şi coordonatorul proiectului, apreciază că „Proiectul Haţeg-Retezat este un exemplu grăitor că se poate reabilita, reconstrui sau repune în valoare orice obiectiv istoric care merită acest tratament”. Proiectul, câştigat prin competiţie, este iniţiat de Academia Română ca promotor în consorţiu, având ca parteneri Universitatea Bucureşti şi Asociaţia Intercomunală Ţara Haţegului şi este finanţat prin mecanismul Spaţiului Economic European, asigurat de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

În secţiunea „Preocupări contemporane” semnalăm articolul „Cercetarea, dezvoltarea, inovarea şi modelul elicei triple”, semnat de acad. Florin Filip şi prof. univ. Nicolae Vasiliu. (pg.29-33). Tot aici prof. univ. Victor Neumann scrie despre „Coridoarele culturale în Europa Este-Centrală. Cărţi şi biblioteci, personalităţi şi orientări în epoca luminilor” (pg. 34-40), în care, pornind de la teza lansată de acad. Răzvan Theodorescu despre „coridoarele culturale” extinde sfera de cercetare la spaţiul Europei est-centrale. Acad. Theodor Neagu prezintă „Paleontologia şi geologia în opera lui Darwin”. (pg.41-44).

La secţiunea Istorie, cititorii pot afla mai multe amănunte privind „România şi Conferinţa de pace de la Paris din anul 1946” (pg.45-57) semnat de Dan Vătăman. Tot aici Vasile Nechita scrie despre „Mihail Manoilescu şi propulsarea noastră în universal” (pg.58-65).

În continuare, rubrica „Opinii şi dezbateri” cuprinde un articolul „Cum ne-a lovit criza din 1929-1933” (pg. 66-70) semnat de Damian Hurezeanu din care cităm: „Când un sistem economic forţează capacitatea sa de funcţionare prin elemente artificiale, de genul ingineriilor bancare virtuale şi când indivizii aflaţi într-o condiţie determinată de venituri urmăresc planuri de realizare materială dincolo de acestea, mizând pe surse aleatorii, turaţia sistemului nu se poate accelera şi oferi decât poate oferi în realitate. Sistemul este supraîncălzit prin setea de venit peste limitele funcţionării normale”. Pe acest temei, autorul face o analiză a crizei din anii 1929-1933 „nu pentru a răspunde unui interes intelectual superior, ci pentru că a şti în linii mari ceea ce a fost în trecut, înseamnă a privi cu altă înţelegere fenomenul de azi”.

În cunoscuta rubrică „Institute ale Academiei”, prof univ. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române prezintă „Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii” (pg. 71-73) pe care îl conduce. Prof. univ. Ioan Aurel Pop, membru corespondent al Academiei Române prezintă „Centrul de Studii Transilvane” (pg. 74-78), care, continuând o mai veche tradiţie, s-a orientat spre teme prioritare pentru istoria Transilvaniei cu sunt: demografia istorică a secolelor IX-XX, familie şi societate, biserică şi naţiune, rolul Bisericii Unite cu Roma în trecut şi astăzi, instaurarea regimurilor comuniste în Europa după 1944, istoricul naţionalităţilor (minorităţilor) în România (cu o privire specială pentru Transilvania), profilul cultural-artistic al spaţiului transilvan ş.a.

La rubrica „Evocări” sunt publicate articolele „Elie Miron Cristea - primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române” de Ionel Popescu şi „Un botanist de renume european – Zaharia C. Panţu (1866-1934)” de Ioan Chioreanu.

Ca de obicei, ultimele pagini ele revistei sunt consacrate Cronicii vieţii academice şi noilor apariţii la Editura Academiei.