Nr. 73-74 aprilie – mai 2008, Anul XVIII (210-211)

Cum pe 8 aprilie, la împlinirea a 142 de ani de la înfiinţarea Academiei Române, ziua naţională a acestei instituţii fundamentale a societăţii noastre, a avut loc o adunare generală, revista se deschide cu discursul susţinut de  acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, cu tema „Academia Română - ieri, azi, mâne”. Discursul, o amplă radiografie a activităţii academice de-a lungul istoriei, pentru a încheia „într-un spirit constructiv şi optimist” subliniind că Academia Română reprezintă „o sumă a valorilor acestei ţări, suntem o punte de legătură către lume şi în special către Uniunea Europeană, căreia îi aparţinem, activitatea şi prestigiul nostru să le consacrăm României europene şi să contribuim cu toate puterile noastre, în spiritul înaintaşilor noştri academici, la afirmarea în lume a acestei ţări şi a naţiunii noastre”.

O importantă secţiune a revistei este consacrată publicării a trei discursuri de recepţie, evenimente deosebite în viaţa academică. În ordine, discursul „Singurătatea matematicianului” susţinut de acad. Solomon Marcus, cu răspunsul dat de acad. Marius Iosifescu, vicepreşedinte al Academiei Române. Urmează, discursul rostit de acad. Radu Voinea cu tema „Frumuseţea adevărului matematic”, răspunsul fiind dat de acad. Virgiliu N. Constantinescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Tehnice. Seria se închide cu discursul „Biologie - paleontologie - Geologie” rostit de acad. Theodor Neagu însoţit de răspunsul dat de acad. Mircea Ioan Săndulescu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Geonomice. Cele trei discursuri de recepţie sunt afişate şi pe  site-ul Academiei.

În secţiunea evocări poate fi citit articolul „Academicianul Mihai C. Băcescu (1908-1999). O viaţă pentru hidrobiologie” semnat de Dumitru Murariu, membru corespondent al Academiei Române. La aceiaşi rubrică, Stela Toma evocă „Amintirea unei memorabile colaborări”, dedicat academicianului Virgil Cândea, înzestrat cu o nobleţe deosebită, „cu har neumbrit de haosul în care i-a fost dat să trăiască”. Plecat dintre noi, distinsul cărturar „va continuă să trăiască într-un mod aparte…în memoria fiecăruia…”

Atrag atenţia două teme puse în dezbatere. Prima, „Ştiinţa sau obscurantism în biologia din liceu”, în care Zeno Simon, membru corespondent al Academiei Române, pledează cu argumente pentru „reintroducerea teoriei evoluţioniste în programa şcolară şi încă într-un mod în care fiecărui absolvent de liceu să-i fie fost predate măcar noţiunile de bază ale acestei teorii”. Acad. Valeriu Cotea glosează pe marginea relaţiei dintre vin şi sănătate, în esenţă, despre necesitatea măsurii, citând între alte cuvinte celebre un proverb japonez: „La prima cupă, omul bea vinul; la a doua, vinul bea vin; la a treia vinul bea omul”. Şi aceasta pentru că, avertizează farmacologul Lewin, „între prea mult şi nimic, există loc pentru o justa măsură, temperanţa”.

Înscriindu-se în preocupările contemporane, Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române, scrie despre „Migraţia şi declinul populaţiei”, o analiză riguroasă a uneia dintre cele mai grave probleme ale lumii contemporane şi consecinţele lor asupra condiţiei umane de a cărei rezolvare vor da seama în faţa istoriei cei care conduc destinele fiecărei ţări şi a lumii întregi. Acad. Victor Emanuel-Sahini scrie despre conferinţa internaţională dedicată relaţiei dintre demografie şi învăţământul universitar din Europa.

La stingerea din viaţă a acad. Dan Grigorescu, acad. Gh. Mihăilă îi consacră scrie despre personalitatea şi opera acestui „remarcabil istoric comparatist al literaturii de limbă engleză şi comentator de prestigiu al artelor plastice româneşti şi universale”. Tot la rubrica „In memoriam”, acad. Radu Voinea îl evocă pe scriitorul Fănuş Băileşteanu, fost director adjunct al Bibliotecii Academiei Române.

La închiderea ediţiei, obişnuitele rubrici „Cronica vieţii academice” şi „Apariţii la Editura Academiei”.