Nr. 70 Ianuarie 2008, Anul XVIII (207)

Prima secțiune din cuprinsul acestui număr al revistei  este consacrată eticii cercetării științifice, temă de un intens interes actual, căreia îi este sunt dedicate manifestări științifice și o bogată literatură de specialitate. Preocupările pentru etica cercetării, numită și “conduită corectă”, ”integritate” sau “bune maniere”, este justificată  de creșterea numărului de falsuri în literatura științifică, de  plagiate și alte abateri de la normele proprii unei conduite corecte în cercetare. Acad. Ionel Haiduc, prezentând diferitele aspecte ale cercetării științifice, pledează pentru educația tinerilor prin “extinderea cursurilor de Metodologia și etica cercetării în universități, mai ales la studiile de nivel masterat și în școlile doctorale”. În continuare este publicată versiunea românească a documentului “Cele mai bune practici pentru asigurarea integrității științifice și prevenirea conduitei incorecte” al Organizației pentru cooperare economică și dezvoltare (OECD), Forumul Global al Științei – octombrie 2007.  În articolul “Legiferarea și integrarea dimensiunii etice în cercetarea românească", acad. Ion Păun Otiman și Aurel Pisoschi prezintă Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare (publicată în paginile următoare), care “inspirată din cele mai noi și moderne legi de acest tip apărute în diferite țări, definește cu maximă claritate care sunt abaterile de la buna conduită, precum și responsabilitățile cercetătorilor și ale instituțiilor”. În continuare, prof. Sergiu Chiriacesu, membru corespondent al Academiei Române, pe baza documentelor Uniunii Europene și a experienței din practica științifică din mai multe țări europene, propune un “Cod general de etică în cercetarea științifică”. Autorul invită pe cei interesați să trimită observațiile și propunerile pentru definitivarea acestui cod general de etică și a unor coduri de etică pe domenii de specialitate, care să țină seama de exigențele europene și de situația cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării din țara noastră.

În următoarea secțiune a revistei sunt publicate comunicările sesiunii științifice organizată de Secția de Științe Matematice dedicată unor mari personalități:  Traian Lalescu, Simion Stoilow și Constantin Drâmbă. Pot fi citite expunerile susținute de acad. Romulus Cristescu, acad. Solomon Marcus, Daniel Dăianu, membru corespondent al Academiei Române, Cabiria Andrian Cazacu, membru de onoare al Academiei Române, Gheorghe Gussi, Magda Stavinski și Vasile Mihoc, Ieronim Mihăilă.

Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, și Ioan Mărginean prezintă Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și care, în cei 18 ani de la înființare, și-a orientat activitatea spre analiza calității vieții și a politicilor sociale, dezvoltarea socială și comunitară, strategii de viață, servicii sociale, grupuri defavorizate, relații interetnice.

 Prof. Constantin Corduneanu, membru corespondent al Academiei Române, evocă personalitatea acad. Cristofor Simionescu, “una dintre personalitățile cele mai reprezentative ale Iașului”. Reținem aprecierea că cel care a plecat spre veșnicie anul trecut, “a fost omul izvorât din viața academică profundă, reușind să-și creeze și o platformă politică necesară servirii lumii academice”. Distinsul matematician din SUA își susține afirmația cu evocarea unor întâmplări semnificative, care împreună cu opera sa științifică, prezintă imaginea  Savantului, Profesorului și Omului Cristofor Simionescu.

În rubrica “In memoriam” sunt publicate portretele acad. Ștefan Niculescu și Sorin Stati, membru de onoare al Academiei Române, care s-au stins din viață în această perioadă.

Nu lipsesc obișnuitele rubrici “Cronica vieții academice” și “Apariții la Editura Academiei”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006