Prima secțiune din cuprinsul acestui număr al
revistei este consacrată eticii cercetării științifice, temă de
un intens interes actual, căreia îi este sunt dedicate
manifestări științifice și o bogată literatură de specialitate.
Preocupările pentru etica cercetării, numită și “conduită
corectă”, ”integritate” sau “bune maniere”, este justificată de
creșterea numărului de falsuri în literatura științifică, de
plagiate și alte abateri de la normele proprii unei conduite
corecte în cercetare. Acad. Ionel Haiduc, prezentând
diferitele aspecte ale cercetării științifice, pledează pentru
educația tinerilor prin “extinderea cursurilor de Metodologia
și etica cercetării în universități, mai ales la studiile de
nivel masterat și în școlile doctorale”. În continuare este
publicată versiunea românească a documentului “Cele mai bune
practici pentru asigurarea integrității științifice și
prevenirea conduitei incorecte” al Organizației pentru cooperare
economică și dezvoltare (OECD), Forumul Global al Științei –
octombrie 2007. În articolul “Legiferarea și integrarea
dimensiunii etice în cercetarea românească", acad. Ion Păun
Otiman și Aurel Pisoschi prezintă Legea nr. 206/2004 privind
buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică
și inovare (publicată în paginile următoare), care
“inspirată din cele mai noi și moderne legi de acest tip apărute
în diferite țări, definește cu maximă claritate care sunt
abaterile de la buna conduită, precum și responsabilitățile
cercetătorilor și ale instituțiilor”. În continuare, prof.
Sergiu Chiriacesu, membru corespondent al Academiei Române,
pe baza documentelor Uniunii Europene și a experienței din
practica științifică din mai multe țări europene, propune un
“Cod general de etică în cercetarea științifică”. Autorul invită
pe cei interesați să trimită observațiile și propunerile pentru
definitivarea acestui cod general de etică și a unor coduri de
etică pe domenii de specialitate, care să țină seama de
exigențele europene și de situația cercetării, dezvoltării
tehnologice și inovării din țara noastră.
În următoarea secțiune a revistei sunt publicate
comunicările sesiunii științifice organizată de Secția de
Științe Matematice dedicată unor mari personalități: Traian
Lalescu, Simion Stoilow și Constantin Drâmbă. Pot fi citite
expunerile susținute de acad. Romulus Cristescu, acad.
Solomon Marcus, Daniel Dăianu, membru corespondent al
Academiei Române, Cabiria Andrian Cazacu, membru de
onoare al Academiei Române, Gheorghe Gussi, Magda
Stavinski și Vasile Mihoc, Ieronim Mihăilă.
Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, și
Ioan Mărginean prezintă Institutul de Cercetare a
Calității Vieții al Academiei Române și care, în cei 18 ani de
la înființare, și-a orientat activitatea spre analiza calității
vieții și a politicilor sociale, dezvoltarea socială și
comunitară, strategii de viață, servicii sociale, grupuri
defavorizate, relații interetnice.
Prof. Constantin Corduneanu, membru corespondent al
Academiei Române, evocă personalitatea acad. Cristofor
Simionescu, “una dintre personalitățile cele mai reprezentative
ale Iașului”. Reținem aprecierea că cel care a plecat spre
veșnicie anul trecut, “a fost omul izvorât din viața academică
profundă, reușind să-și creeze și o platformă politică necesară
servirii lumii academice”. Distinsul matematician din SUA își
susține afirmația cu evocarea unor întâmplări semnificative,
care împreună cu opera sa științifică, prezintă imaginea
Savantului, Profesorului și Omului Cristofor Simionescu.
În rubrica “In memoriam” sunt publicate portretele
acad. Ștefan Niculescu și Sorin Stati, membru de onoare al
Academiei Române, care s-au stins din viață în această perioadă.
Nu
lipsesc obișnuitele rubrici “Cronica vieții academice”
și “Apariții la Editura Academiei”. |