Nr. 80 noiembrie 2008, Anul XIX (217)

Actualul număr al revistei se deschide cu o secțiune dedicată împlinirii a 500 de ani de tipar românesc în care sunt cuprinse comunicările prezentate la sesiunea științifică dedicată începutului tiparului românesc,marcat de apariția Liturghierului lui Macarie de la Târgoviște. Acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române, subliniază că acest început este „și o dovadă a locului pe care îl ocupam noi, românii, cu o jumătate de mileniu în urmă într-o lume aflată într-un proces de schimbare”. Urmărind traseul „De la Liturghierul lui Macarie la Liturghierul românesc”, Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române, a detaliat traducerile Liturghierului făcute de Coresi, Dosoftei și Antim Ivireanul. În această secțiune mai pot fi citite și articolele semnate de Gabriel Ștrempel, membru de onoare al Academiei Române - „Liturghierul lui Macarie la 500 de ani” - acad. Răzvan Theodorescu - „Civilizația Țării Românești la 1500” -, P.F. Daniel, Patriarhul României - „Sfânta Liturghie - izvor de viață sfântă” -, ÎPF Nifon - „Târgoviște capitala - tiparului românesc” și acad. Gheorghe Mihăilă - „Epilogurile celor trei cărți tipărite de ieromonahul Macarie”.

A doua secțiune a revistei este consacrată bicentenarului Andrei Șaguna(1808- 1873) și cuprinde articolele „Mitropolitul Andrei Șaguna - o viață de sfințenie” semnat de ÎPS Streza  „Andrei Șaguna în istoria bisericii din Ardeal. Un mare ierarh român” semnat de Mircea Păcurariu, membru corespondent al Academiei Române. După trecerea a zece ani de la publicarea Enciclicei „Fides et Ratio”, ÎPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, descrie marile teme pentru a sublinia că „Biserica vede în filozofie calea pentru cunoașterea adevărurilor fundamentale referitoare la existența omului și, în același timp, consideră filosofia un ajutor indispensabil pentru aprofundarea înțelegerii credinței și pentru comunicarea adevărurilor credinței la cei care încă nu îl cunosc.”

La împlinirea a 85 de ani de viață, ÎPS Nicolae Corneanu, dintre care mai mult de jumătate puși în slujba arhipăstoririi Mitropoliei Banatului și Caransebeșului, este omagiat de acad. Păun Ion Otiman, prezentând pe larg activitatea distinsului sărbătorit, apreciază că „prin înțelepciunea sa proverbială, înaltul echilibru interior, înțelegerea creștină a aproapelui, toleranța și capacitatea excepțională de dialog, ÎPS Nicolae Corneanu a avut o contribuție de necontestat cu privire la ceea ce, numim și trăim în Banat, armonia interconfesională și interetnică”. Ionel Popescu prezintă contribuția Mitropolitului Nicolae Corneanu la dezvoltarea studiilor patristice românești și la promovarea ecumenismului, concluzionând: „Mitropolitul Nicolae Corneanu este un ierarh de o înaltă ținută morală și academică, creator al unei opere științifice impresionante…o personalitate marcantă a bisericii și societății contemporane, un om de o exemplară bunătate și evlavie, dăruit trup și suflet misiunii sale și un savant ale cărui studii au și un vădit interes național și internațional.”

La secțiune „Opinii și dezbateri”, Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române creionează un răspuns la întrebarea „Se poate construi o paradigmă a viitorului?”. După un recurs la istoria secolului trecut, autorul consideră că „lumea de mâine trebuie percepută ca o încercare de a procesa o integrare generală, o armonizarea relativă a societății umane, ca rezultat al forței spiritului uman pus în slujba omului și a nevoilor lui, în slujba viului, în general”.

La rubrica „In memoriam” se consemnează stingerea din viață a istoricului de naționalitate maghiară Jakó Zsigmond Pál, membru de onoare și a dr. ing. Victor Toma, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre pionierii construcției de calculatoare din România și din Estul Europei.

Cititorii mai pot întâlni obișnuitele rubrici „Cronica vieții academice” și „Apariții la Editura Academiei Române”.

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006