Actualul număr se deschide cu discursul susținut de Profesorul
Gabriele de Broglie, „Qu’est-ce qu’une Académie au
XXI-ème siècle?”, cancelar al Institutului Franței și ales
de curând membru de onoare al Academiei Române.
Despre savantul, profesorul și omul George Emil Palade, laureat al
Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Române, care s-a
stins din viață în această lună, scriu acad. Maya Simionescu,
acad. Ion Haulică, Gioconda Dobrescu și Marius
Guran. Sintetizând, acad. Ion Haulică scrie: „Prin
tot ce a întreprins și realizat ca savant, creator de știință și
școală, George Emil Palade și-a înscris numele în panteonul
marilor personalități ale biologiei celulare moderne, onorate cu
înaltul titlu de laureat al Premiului Nobel.”
Acad. Gleb Drăgan consacră acad. Constantin Dinculescu
un studiu la împlinirea a 110 ani de la naștere din care cităm:
„Profesorul Constantin Dinculescu a fost un mare dascăl
pentru generați de studenți și un mare rector. Datorită lui
există azi noul local al Politehnicii, datorită lui Politehnica
are laboratoare deosebite, iar învățământul tehnic a obținut o
structură corespunzătoare, rigoare și responsabilitate”.
O secțiune a revistei cuprinde comunicările prezentate în
cadrul sesiuni omagiale dedicate centenarului academicianului
Victor Tufescu, geograf de prestigiu care s-a impus cu deosebire
în două domenii - cunoașterea geomorfică și geografia umană.
Despre viața și activitatea acad. Victor Tufescu scriu prof.
Dan Bălteanu, membru corespondent al Academiei Române -
„Relația om-mediu în opera academicianului Victor Tufescu”,
prof. Silviu Neguț - „Victor Tufescu-profesor la
Academia de Studii Economice” și Mihai Ielenicz -
„Patru lucrări de prestigiu ce definesc o personalitate
distinctă în științele geografice”. Caracterizându-l ca una
dintre marile personalități ce au făurit în secolul XX geografia
modernă românească, Dan Bălteanu apreciază: „Activitatea sa
științifică extinsă pe aproape șapte decenii a traversat
episoade dificile pline de greutăți și contradicții, uneori
dramatice, pe care profesorul le-a parcurs cu demnitate și
tărie, reușind să depășească de fiecare dată momentele dificile
ale vieții.”
La rubrica „Institute ale Academiei Române”,
acad. Păun Ion Otiman și Filon Toderoiu prezintă
cele două decenii de activitate ale Institutului de Economie
Agrară, „unul dintre cele mai cunoscute entități publice de
cercetare științifică, în care se cercetează din perspectiva
dezvoltării durabile problemele generale legate de economia
agriculturii, securitatea alimentară, economia mediului și
gestiunea spațiilor socio-economice rurale”. Este înfățișată pe
larg structura activității științifice a institutului ce pot
servi ca fundamentare deciziilor politice, ținând seama de
faptul că „România trebuie să dezvolte o agricultură
pluri-funcțională, competitivă, durabilă dar și complementară cu
agricultura din celelalte țări ale Uniunii Europene.”
Rubrica „In memoriam” consemnează stingerea din
viață a acad. Nicolae Boșcaiu (1925-2008) și prof. univ.
Dan Horia Mazilu (1943-2008), membru corespondent al
Academiei Române, directorul general al Bibliotecii Academiei
Române.
Ca de obicei, „Cronica vieții academice”
cuprinde o relatare sintetică a manifestărilor științifice și
culturale din luna octombrie iar la rubrica „Apariții la
Editura Academiei Române” sunt prezentate câteva dintre
cele mai noi lucrări de la Editura Academiei Române. |