Ce mai mare parte a acestui număr este consacrată lucrărilor seminarului internaţional „Penser l’Europe”, care la această ediţie a avut ca temă „Religiile şi cultura europeană”. În deschidere, acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, face o generoasă expunere de motive care justifică actualitatea şi importanţa temei puse în discuţie. „Pentru că, dacă este vorba să construim o nouă Europă, o construim nu numai cu economia, sistemul juridic, sistemul de securitate socială, dar şi cu religiile şi culturile din spaţiul european.” Apoi, cultura şi religia fac  parte din „ecuaţia spirituală a Europei şi rolul lor, azi, în Europa este foarte important.”

În mesajul Domnului Adrian Năstase, prim-ministru României, după ce se apreciază că România este, sub acest aspect, o „Europă în miniatură”, se subliniază că „Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură, o unificare economică, va fi pe deplin în condiţiile în care se va realiza şi o îmbogăţire spirituală.”

Evidenţiind rolul Bisericii catolice în noua Europă, Mons. Ioan Robu, arhiepiscop, Mitropolit de Bucureşti, membru de onoare al Academiei Române, adresează îndemnul de a fi fideli lui Hristos şi „cu suflul credinţei noastre să participăm la lărgirea dimensiunii spirituale a Europei, rămânând în dialog şi în iubire cu fraţii noştri de alte credinţe.” Extinzând tema, Virgil Bercea înfăţişează conştiinţa creştină „ca temei al noii conştiinţe europene.”

Acad. Dan Berindei prezintă o scurtă istorie a creştinismului în spaţiul românesc după ocupaţia romană.

Analizând relaţia dintre creştinism şi cultura europeană, Pr. Prof. Dumitru Popescu, membru de onoare al Academiei Române, conchide că, „dacă gândim la Europa de mâine, atunci putem spune că creştinismul rămâne o componentă necesară pentru noua construcţie europeană, căci va permite să se împărtăşească de la valorile perene ale Evangheliei lui Hristos, dar şi de cele ale ştiinţei contemporane, ca să rămână mereu sursă de inspiraţie şi progres umanitar social, cultural sau ecologic pentru întreaga umanitate.”

După o amplă analiză a relaţiei dintre cultura europeană şi  religia, Jacques Barrat subliniază că „mesajul iudeo-creştin, în măsura în care revelează caritatea şi pronia, este universală.”, şi este etern. De aceea, „Europa ca un pământ străvechi al culturii şi religiei mai are mult de spus lumii.”

Răspunzând la întrebarea „spiritul european fără frontiere?”, Petre Roman revine asupra obiectivelor fundamentale ale apărării civilizaţiei şi democraţiei.

Pentru Virgil Tănase, Europa nu poate fi gândită doar ca spaţiu, ci şi ca o „undă”, ca valori ce traversează frontierele, ca un punct de iradiere a spiritualităţii.

La împlinirea a 125 de ani de la înfiinţarea Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, revista publică alocuţiunea acad. Eugen Simion la sesiunea aniversară şi o relatare a manifestărilor desfăşurate cu acest prilej, semnată de Doina Popov, membru corespondent al Academiei Române.

Din cuprinsul revistei mai semnalăm articolele:

• „Academia Română şi cercetările de la Cucuteni, la 120 de ani de la primele descoperiri”, de acad. Mircea Petrescu Dâmboviţa;

• „Deschiderea sistemelor categorial-filosofice”, de acad. Al. Surdu;

• „Obiective şi priorităţi în politica actuală de inovare a Uniunii Europene”, de acad. Aurel Iancu;

• „Un sfert de veac de Geometrie Lagrange în România şi în lume”, de acad. Radu Miron;

• „Artă şi valoare în concepţia lui Lucian Blaga”, de Mircea Mâciu;

• „Tradiţie şi valoare în perspectiva comunicării interculturale”, de Marin Aiftică;

• „Valoare din punct de vedere sociologic”, de Sorin Rădulescu

•  „Un Acatist  românesc necunoscut: Sibiu 1802”, de Ioan Chindriş.

Tot în acest număr se poate citi şi interviul cu Sergiu Ioan Chircă, membru de onoare al Academiei Române, realizat de Elena Solunca Moise, cu titlul „Avem aceiaşi cultură şi aceiaşi limbă”.

Ultimele pagini cuprind Cronica vieţi academice, semnată de Elena Solunca Moise. Revista este ilustrată cu monumente istorice din Moldova.