Actualul
număr al revistei se deschide cu studiul prilejuit de apariția
volumului I din Opere - Panait Istrati, semnat de acad. Eugen
Simion, președintele Academiei Române, care propune o interpretare a
scriitorului pornind de la confesiunile sale. „Nota lor comună este
încercarea de a defini o etică a
înfrângerii care, la o lectură mai atentă, reprezintă o altă
formă de a vorbi despre etica
omului revoltat pusă în discuție de toți marii neliniștiți ai
secolului XX, de la Malraux și Camus până la noii
filosofi.” Este etica unui „om singur”,
„morala omului care judecă revolta și o împiedică să devină un
sistem represiv.”
Sub
genericul „Ștefan cel mare ’500” sunt
publicate articolele „Ștefan cel Mare în viziunea din 1845 a lui
Mihail Kogălniceanu”, de acad. Dan Berindei,
„Constante creștinești în ethosul românesc - Cultul lui Ștefan
cel Mare”, de Iulian Chivu și „Țara Moldovei în
embleme sonore”, de Vasile Tomescu.
Centenarul
nașterii lui Athanasie Joja, marcat printr-o sesiune specială ce
i-a fost consacrată în aula Academiei Române, este reflectat prin
publicarea comunicărilor prezentate cu acest prilej, împreună dimensionând
complexitatea unei personalități de excepție a intelectualității românești.
Acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române,
îl prezintă pe A. Joja ca filosof al lumii grecești, „care a înțeles
că singura șansă de a comunica esențial cu vechea filosofie greacă
este aceea de a o resemnifica pe ea ca filosofie contemporană, și
filosofia contemporană, ca pe iubirea de înțelepciune care vine din
istorie și care este a prezentului întrucât este a trecutului.”
Crizantema Joja prezintă „File din arhiva Athanasie Joja”.
Urmează articolele „Filosofie, logică și istoria filosofiei în
opera lui Athanasie Joja”, de Alexandru Boboc, membru
corespondent al Academiei Române, „Dialoguri logico-epistemologice
în opera lui Athanasie Joja”, de Teodor Dima, membru corespondent
al Academiei Române. Acad. Mircea Malița evocă pe ambasadorul
Athanasie Joja, creatorul școlii românești de logică, acela care
„ și-a situat țara, pe orice temă, în marile circuite ale
vremii.”
Rămânând
în aria filosofiei, mai semnalăm articolele „Categoriile
fundamentale ale filosofiei sistematice”, de acad. Alexandru
Surdu, „Timp și continuitate”, de Adrian Niță și
„Spiritul maiorescian în gândirea axiologică românească”,
de Mircea Mâciu.
Personalitatea
lui Anghel Saligny este evocată în articolele semnate de acad. Radu
Voinea și Horia Colan, membru corespondent al Academiei Române.
Despre Ion Hangiu,
ca „un om adevărat” scrie Gabriel Ștrempel, membru de
onoare al Academiei Române.
În
continuarea dezbaterii privind oportunitatea proiectului minier de
la Roșia Montana, acad. Ionel Haiduc și Ștefan Răgălie
fac o evaluare a dezavantajelor, riscurilor și avantajelor pe care
realizarea acestei investiții ar avea-o pentru societatea românească.
Cu noi argumente este reconfirmată concluzia după care „cântărind
beneficiile potențiale și riscurile implicate în proiectul de
exploatare minieră de la Roșia Montană rezultă că în forma actuală
proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de interes
public în beneficiul economic al țării, iar beneficiile de interes
privat nu justifică riscurile. Acest fapt conduce la concluzia că „inițiativa
trebuie abandonată înainte de a produce consecințe dezastruoase pentru
economia țării” (s.n.)
Mai
reținem articolele „Educație și identitate în perspectiva integrării
europene”, de Maria Cobianu Băcanu, „O nouă
alternativă la privarea de libertate a minorilor delicvenți - justiția
restaurativă”, de Dan Banciu și Sorin M. Rădulescu
și „Reflectarea istoriografiei românești și universale în
Enciclopedia română”, de Vasile Curticăpeanu.
Mai
semnalăm dialogul cu acad. Maria Brezeanu cu titlul
„O viață închinată școlii și științei”.
Cititorii
pot cunoaște Programele de cercetare ale institutelor Academiei Române
pe anul 2004.
Elena
Solunca Moise face o trecere în revistă a manifestărilor academice
din această perioadă.
|