Actualul număr al revistei se deschide cu studiul prilejuit de apariţia volumului I din Opere - Panait Istrati, semnat de acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, care propune o interpretare a scriitorului pornind de la confesiunile sale. „Nota lor comună este încercarea de a defini o etică a înfrângerii care, la o lectură mai atentă, reprezintă o altă formă de a vorbi despre etica omului revoltat pusă în discuţie de toţi marii neliniştiţi ai secolului XX, de la Malraux şi Camus până la noii filosofi.” Este etica unui „om singur”, „morala omului care judecă revolta şi o împiedică să devină un sistem represiv.”

Sub genericul „Ştefan cel mare ’500” sunt publicate articolele „Ştefan cel Mare în viziunea din 1845 a lui Mihail Kogălniceanu”, de acad. Dan Berindei, „Constante creştineşti în ethosul românesc - Cultul lui Ştefan cel Mare”, de Iulian Chivu şi „Ţara Moldovei în embleme sonore”, de Vasile Tomescu.

Centenarul naşterii lui Athanasie Joja, marcat printr-o sesiune specială ce i-a fost consacrată în aula Academiei Române, este reflectat prin publicarea comunicărilor prezentate cu acest prilej, împreună dimensionând complexitatea unei personalităţi de excepţie a intelectualităţii româneşti. Acad. Gheorghe Vlăduţescu, vicepreşedinte al Academiei Române, îl prezintă pe A. Joja ca filosof al lumii greceşti, „care a înţeles că singura şansă de a comunica esenţial cu vechea filosofie greacă este aceea de a o resemnifica pe ea ca filosofie contemporană, şi filosofia contemporană, ca pe iubirea de înţelepciune care vine din istorie şi care este a prezentului întrucât este a trecutului.” Crizantema Joja prezintă „File din arhiva Athanasie Joja”. Urmează articolele „Filosofie, logică şi istoria filosofiei în opera lui Athanasie Joja”, de Alexandru Boboc, membru corespondent al Academiei Române, „Dialoguri logico-epistemologice în opera lui Athanasie Joja”, de Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române. Acad. Mircea Maliţa evocă pe ambasadorul Athanasie Joja, creatorul şcolii româneşti de logică, acela care „ şi-a situat ţara, pe orice temă, în marile circuite ale vremii.”

Rămânând în aria filosofiei, mai semnalăm articolele „Categoriile fundamentale ale filosofiei sistematice”, de acad. Alexandru Surdu, „Timp şi continuitate”, de Adrian Niţă şi „Spiritul maiorescian în gândirea axiologică românească”, de Mircea Mâciu.

Personalitatea lui Anghel Saligny este evocată în articolele semnate de acad. Radu Voinea şi Horia Colan, membru corespondent al Academiei Române. Despre  Ion Hangiu, ca „un om adevărat” scrie Gabriel Ştrempel, membru de onoare al Academiei Române.

În continuarea dezbaterii privind oportunitatea proiectului minier de la Roşia Montana, acad. Ionel Haiduc şi Ştefan Răgălie fac o evaluare a dezavantajelor, riscurilor şi avantajelor pe care realizarea acestei investiţii ar avea-o pentru societatea românească. Cu noi argumente este reconfirmată concluzia după care „cântărind beneficiile potenţiale şi riscurile implicate în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană rezultă că în forma actuală proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de interes public în beneficiul economic al ţării, iar beneficiile de interes privat nu justifică riscurile. Acest fapt conduce la concluzia că „iniţiativa trebuie abandonată înainte de a produce consecinţe dezastruoase pentru economia ţării” (s.n.)

Mai reţinem articolele „Educaţie şi identitate în perspectiva integrării europene”, de Maria Cobianu Băcanu, „O nouă alternativă la privarea de libertate a minorilor delicvenţi - justiţia restaurativă”, de Dan Banciu şi Sorin M. Rădulescu şi „Reflectarea istoriografiei româneşti şi universale în Enciclopedia română”, de Vasile Curticăpeanu.

Mai semnalăm dialogul cu acad. Maria Brezeanu cu titlul „O viaţă închinată şcolii şi ştiinţei”.

Cititorii pot cunoaşte Programele de cercetare ale institutelor Academiei Române pe anul 2004.