Primele pagini ale acestui număr sunt consacrate ceremoniei în cadrul căreia acad. Eugen Simion, preşedintele Academiei Române a  înmânat  Diploma Honoris Causa Marelui Duce Henri de Luxemburg şi sunt publicate discursurile rostite cu acest prilej.

În anul ce stă sub semnul de glorie a lui Ştefan cel Mare, revista publică articolele „Ştefan cel Mare văzut de Dimitrie Onciul” de acad. Ştefan Ştefănescu, „1904 - Nicolae Iorga Istoria lui Ştefan cel mare”, de Dorina Rusu şi „Muzica în spaţiul românesc în epoca lui Ştefan cel Mare”, de .Vasile Tomescu

La ceas aniversar, acad. Maria Brezeanu face „o mărturisire de credinţă”, împărtăşită celor care au omagiat-o cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani şi din care reţinem pentru nobleţea modestiei unui mare om de ştiinţă şi distins profesor cuvintele: „Ceea ce las în urmă reprezintă o contribuţie modestă la un domeniu de mare actualitate al chimiei coordinative; pentru mine însă această contribuţie capătă o semnificaţie mai profundă, poate chiar alte dimensiuni. Afirmaţia trebuie înţeleasă în sensul că în această „contribuţie” am investit mult, n-aş greşi dacă aş spune că tot ce aveam mai bun: întreaga mea putere de muncă, capacitatea de creaţie, eforul de a ţine pasul cu cercetarea în domeniu, în condiţii uneori destul de vitrege, precum şi grija permanentă de a ocoli cercetarea de rutină”. Acad. Mircea Banciu scrie despre „Doamna academician Maria Brezeanu aşa cum o cunosc”, un emoţionant portret al distinsei sărbătorite, care a fost timp de opt ani preşedintele Secţiei de Ştiinţe Chimice iar acum este preşedinte de onoare.

 Problemelor cercetării ştiinţifice fundamentale îi sunt consacrate articolele „Cercetarea geologică a pământului românesc în a doua jumătate a secolului XIX şi primele decenii ale secolului XX”, de acad. Dan Rădulescu şi acad. Radu Dimitrescu, „Colocviul de bioetică - evaluarea proiectelor de cercetare”, de Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, „Cercetarea ştiinţifică în spaţiul european” de Emilian M. Dobrescu. 

Iulian Panaitescu răspunde pe larg la întrebarea „Planul de cercetare - o formalitate sau un instrument util?”. Mai reţinem articolele „Valorificarea tradiţiei neoaristotelice în filosofia românească”, de acad. Alexandru Surdu, „Tibor Erdey-Gruz (1902-1976) şi Academia Română”, de Horia Colan, membru corespondent al Academiei Române, „Funcţionalismul şi paradigma structural-funcţionalistă - între utopie şi realitate”, de Sorin Rădulescu, „Zalmoxis, după Diogene Laertios”, de Ion Pogorilovschi, „Cibermarketingul”, de Adriana Grigorescu, „Cultura-condiţia şi efectul valorilor”, de Mircea Mâciu, „Prin tipar va putea fi propovăduit binele mai uşor”, de Tudor Nedelcea sau „Orientări în folcloristica românească după 1947”, de Iulian Chivu.

Nicolae Iliescu scrie despre  colecţia „Opere fundamentale”, o veritabilă „pleiada românească” , prezentând sintetic volumele „Literatura română medievală”, Mari cronicari ai Moldovei”, Opere  de Dimitrie Cantemir şi de Panait Istrati.

În spiritul concepţiei sale despre transdisciplinaritate, Basarab Nicolescu, membru de onoare al Academiei Române, a realizat o convorbire cu Elena Solunca Moise, publicată  cu titlu emblematic „Deviza unei lumi cu adevărat civilizate: Şi unitate şi identitate”.

La despărţirea de academicianul Nicolae Cajal, savantul, profesorul şi omul de o rară generozitate, cuvinte de pios omagiu aduc acad. Maya Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române, „Avea darul să ne facă pe toţi mai buni”, „Omul Cajal a iubit armonia”, de acad. Virgiliu N. Constantinescu, „Dragostea de întreaga făptură a lui Dumnezeu”, de acad. Radu Voinea şi „Nicolae Cajal avea mentalitatea învingătorului”, de Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române. Şi tot la ceasul despărţirii de cele pământeşti, acad. Victor Voicu, secretar general al Academiei Române scrie despre acad. Eugeniu Proca - părintele urologiei moderne româneşti, iar Constantin Străchinaru şi Tudor Prelipceanu despre „Ligia Minovici - o mare doamnă a dreptului românesc.

Cronica vieţii academice înfăţişează pe larg manifestările ştiinţifice desfăşurate în această lună.