15 ianuarie - ziua poeziei româneşti este titlul articolului semnat de acad. Eugen Simion cu care se deschide acest număr al revistei. Şi aşa este câtă vreme „Eminescu a devenit un model cultural şi, cu timpul, un mit al spiritualităţii noastre...deoarece fiind român , este un mare european”. 

Dintre momentele care au mai marcat acest început de an sunt consemnate deschiderea anului Ştefan cel Mare şi Unirea Principatelor. Sunt publicate mesajul Academiei Române la sesiunea de la Vaslui şi articolul semnat de acad. Ştefan Ştefănescu „Ştefan cel Mare, reper luminos în istoria românilor”. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Unirea principatelor, revista publică articolele semnate de:

• acad. Dan Berindei - „Unirea principatelor, împlinire şi început de drum”, 

• prof. Alexandru Zub, membru corespondent al Academiei Române - „Generaţia unirii şi dialectica duratei”, 

• prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române - „Unirea Principatelor Române şi Transilvania”, 

• Dumitru Ivănescu - „Alegerea lui Al. I. Cuza: întâmplare sau premeditare”,

• Dumitru Vitcu - „Epoca şi personalitatea lui Cuza Vodă în viziune eminesciană”. 

Personalitatea lui Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Române, este evocată de Andre L. Jaumotte, membru al Academiei Regale din Belgia, membru de onoare al Academiei Române şi acad. Virgiliu Constantinescu. Într-un interviu apărut cu puţin înainte de dispariţie, Ilya Prigogine, după ce compară lumea noastră cu sfârşitul Imperiului Roman, afirma că „acum trebuie să cream o lume foarte armonioasă, însă este foarte dificil să treci de la o lume a conflictului la o lume a ajutorului reciproc. Trăim fluctuaţii importante şi neliniştitoare care sunt semnul unei bifurcaţii. Dar ce va ieşi din aceasta? Europa care a creat ştiinţa şi tehnologia se regăseşte într-o lume dominată de tehnologie. Ce va face?” Adresându-se tinerilor a spus că ei sunt cei care va trebui să „construiască şi să controleze această lume”. 

Centenarul matematicienilor Nicolae Ciorănescu, Andrei Nicolaecvici Kolmogorov şi Isaac J. Schoembeg este marcat de studii semnate de acad. Solomon Marcus, Ioan Coculescu, membru corespondent al Academiei Române şi Gheorghe Micula. 

Personalitatea şi opera acad. Ştefan Milcu (1903-1998), la o sută de ani de la naştere este evocată în ample articole semnate de acad. Maya Simionescu - „ Ştefan Milcu, un aristocrat al ştiinţei” -, acad. Nicolae Cajal - „Academicianul Ştefan Milcu, 100 de ani de la naştere” - şi Constantin Bălăceanu Stolnici, membru de onoare al Academiei Române - „Ştefan Milcu, personalitate carismatică a medicinii româneşti”.

Din cuprinsul revistei mai reţinem articolul scris de acad. Alexandru Surdu despre Mircea Vulcănescu la o sută de ani de la naştere, partea a doua a articolului „Societatea conştiinţei - concept viabil? Şi tot partea a doua din studiul academicianului Iulian Văcărel despre „Coordonatele politicii economice a României în concepţia lui P. S. Aurelian”. Costin Cernescu, membru corespondent al Academiei Române, analizează Cercetarea biomedicală din perspectivă etică. Acad. Camil Mureşanu îşi mărturiseşte în articolul „Nedumeriri şi deziluzii” indignarea faţă de pronunţarea nefirească a limbii române la posturile de radio şi televiziune. „Deziluzia” este pricinuită de acuzaţiile nedrepte aduse Tratatului de Istorie a Românilor. Mircea Mâciu face o consistentă cronică la cartea „Acţiunea şi sistemul lumii” de Thierry de Montbrial, membru de onoare al Academiei Române. 

Continuând suita de interviuri, revista îl are ca invitat de distinsul arhitect român din Canada Dan Hanganu, membru de onoare al Academiei Române, care face o convingătoare pledoarie pentru înţelegerea arhitecturii contemporane ca act de cultură.

Nu lipseşte Cronica vieţii academice consemnată de Elena Solunca Moise.
Desigur mai sunt şi alte articole la fel de interesante, toate oferind cititorului prilejul unei lecturi instructive şi agrebile.