|
Sub genericul
„23 august - Interpretări și reinterpretări”, în acest număr al revistei, sunt publicate comunicările prezentate cu prilejul împlinirii unei jumătăți de secol de la actul de la 23 august, când, cum apreciază acad.
Dan Berindei, „în urma unei înfrângeri care amenința însăși ființa României, s-a executat un act istoric cu urmări hotărâtoare pentru menținerea ei pe harta lumii, dar și când cursul ei regulat și ascendent pe care îl cunoscuse țara din
1859 a fost întrerupt.” Cum scrie acad. Eugen Simion, Academia Română acordă importanța cuvenită acestui act, cu atât mai mult cu cât se pregătește cel de al IX-lea volum din Tratatul de Istorie a Românilor, care cuprinde perioada anilor 1940-1948. „Trebuie să ne asumăm adevărul. Dar, ca să-l asumăm, trebuie să-l cunoaștem. Cunoscându-l, ne putem apăra corect de acuzațiile nedrepte, de exagerările, mistificările, procesele de intenție, culpabilizările care s-au ținut lanț
de o jumătate de secol și n-au încetat, în fapt, nici azi”. 23 august a
fost „o zi decisiva a celui de al doilea razboi mondial”, cum afirmă dr. Florin
Constantiniu, membru corespondent al Academiei Române, și „evocarea de astăzi cu demnitate și luciditate este oportună și benefică.” Trecând în revistă documente mai puțin cunoscute, prof.
Gh. Buzatu, consideră că „știm mai puțin decât ar fi posibil să descoperim, evenimentele aflate - aici și acum sub lupă - rămân pentru multă vreme un excelent subiect de noi și deosebit de fructuoase explorări și descoperiri.” Făcând o analiză de nuanță și profunzime a rolului forțelor politice în pregătirea actului de la 23 august, prof. dr.
Ioan Scurtu consideră că atunci regele Mihai, sprijinit de liderii principalelor partide politice și de armata română a luat o hotărâre decisivă pentru salvarea națională. Pentru col.
Petre Otu, la 23 august a fost o schimbare de alianță și armata română a fost instrumentul prin care s-a materializat o decizie politică.
Acad.
Florin Filip publică cea de a doua pate a articolului „Deciziile colective și asistarea lor cu calculatorul. Sisteme suport pentru decizii de tip
multiparticipant”. Este o descriere sintetică a felului în care tehnologia informațională poate contribui la ameliorarea calității deciziilor colective cu ajutorul sistemelor (informatice) suport pentru decizii de tip multiparticipant sau de grup (SSDM/SSDG).
Mai reținem articolele semnate de acad.
Al. Surdu - „Aspecte metodologice ale sistemelor categorial-filosofice” - de acad.
Aurel Iancu - „Principalele momente privind formarea și dezvoltarea sistemului de inovare al Comunității
Europene”.
Centenarul academicianului Emilian Bratu este marcat de un grupaj de articole semnate de acad.
Marius Iosifescu - „Creatorul școlii românești de inginerie chimică”, acad.
Mircea Banciu - „Acad. Emilian Bratu, așa cum l-am cunoscut”
și Radu Tudose, membru corespondent al Academiei Române - „Centenar Emilian
Bratu”.
Scriind despre
„Preocupări privind prezervarea moștenirii culturale în cadrul Bibliotecii
Academie”, Cornel Lepădatu prezintă, în linii generale, soluția de prezervare a patrimoniului Bibliotecii Academiei prin folosirea facilităților oferite de
tehnologii ale informației și telecomunicațiilor. E un program pe cât de ambițios pe atât de necesar și reușita derulări lui depinde de „un personal bine format și de colecții digitale, în continuă creștere.” Obiectivul lui este dezvoltarea unui mediu puternic interactiv și oferirea unor servicii specializate, ușor accesibile cercetătorilor și cititorilor.
Din cuprinsul revistei mai spicuim articolele
„De la tracomanie la dacomanie” de Constantin Preda, „Conceptul de cultură în sociologia românească” de
Mircea Mâciu, „Știința înseamnă cunoașterea lumii” de
Radu Olteanu și „Prioritățile cercetării științifice în Uniunea Europeană” de
Emilian M. Dobrescu.
Ultimele pagini ale revistei sunt consacrate relatării principalelor manifestări academice, semnată de
Elena Solunca Moise.
Ca și numerele precedente ale revistei și acesta se impune printr-o atractivă diversitate a temelor abordate și nivelul elevat științific al tratării lor, într-o imagine sintetică a vieții academice.
|
