Nr. 52-53 (189-190), Anul XVII, Iulie-August 2006

Sub genericul „Sub cupola Academiei”, actualul număr al revistei se deschide cu „The Nobel Prize in Literature. Ambition and Difficulties”, conferinţă susţinută de Kjell Espmarck, membru al Academiei Suedeze, preşedinte al Comitetului Nobel pentru Literatură, în aula Academiei Române în ziua de 29 august.

Ca de obicei, revista este structurată pe secţiuni: Aniversări, Comemorări, Opinii şi Dezbateri, Contribuţii, Istorie culturală. 

În prima secţiune pot fi citite articolele semnate de Dragoş Vaida, „Grigore C. Moisil, pionier al informaticii în România”, George Georgescu, „Principiul de nuanţare al lui Moisil”, de acad. Valeriu Cotea, „Nicolae M. Manolescu la 70 de ani”. Alexandru Zub consacră studiul său lui Keith Hitchins, „un românist american”, de la Universitatea Urbana-Champaign din Illinois, la împlinirea vârstei de 75 de ani, subliniind că „prin el, spaţiul carpato-danubian, terra incognita, până nu demult, a devenit mult mai permeabil şi mai ispititor pentru alţi istorici, unii formaţi chiar în «pepiniera»lui Keith Hitchins. Devoţiunea didactică şi preocuparea de a extinde cât mai mult, până la epuizare , studiul unei teme sau alta, îi definesc personalitatea, recomandându-l ca pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai trecutului românesc în contextul istoriei sud-est europene”. 

În secţiunea „Opinii şi dezbateri”, Emilian M. Dobrescu pledează pentru „necesitatea unui sistem naţional de evaluare”, subliniind priorităţile pentru îmbunătăţirea activităţii de inovare, între care menţionăm. crearea unui sistem naţional de inovare şi îmbunătăţirea condiţiilor de creare şi difuzare de noi tehnologii, dezvoltarea unui program naţional de formare profesională permanentă, corelat cu nevoile mediului de afaceri în ceea ce priveşte competenţele resurselor umane. Ionel Mărginean scrie despre „Evaluarea de către populaţia rurală a efectului schimbării condiţiilor de viaţă”, din care reţinem că, în 2003, 66% dintre subiecţii din mediul rural considerau condiţiile de viaţă prezente mai proaste decât cele dinainte de 1989 şi doar 28% mai bune. Se constată însă un optimism moderat privind următorii zece ani. Analizând în detaliu această situaţie, autorul prezintă şi o serie de direcţii de acţiune în sensul modernizării vieţii rurale, cum sunt: perfecţionarea împărţirii administrativ-teritoriale, dezvoltarea infrastructurii rurale, unele facilităţi pentru agricultorii cu proprietăţi mici, înfiinţarea unor unităţi de prestări de servicii, protecţia mediului natural şi, desigur, cele din domeniul social, împreună reuşind să amelioreze condiţiile de trai din mediul rural. 

Din secţiunea „Contribuţii”, menţionăm studiile „Platformele tehnologice europene” de acad. Florin Gheorghe Filip, „Quo vadis fisiologia” De la organism la celulă şi moleculă” de acad. Ioan D. Haulică, „Ovidiu Papadima despre rânduială” de acad. Alexandru Surdu, „Imperativele tranziţiei spre economia de piaţă, în concepţia lui N.N. Constantinescu” de acad. Iulian Văcărel şi „Amânarea, condiţie euristică a explicării omului în concepţia lui Mihail Ralea” de Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române, „Dimensiuni axiologice ale imaginarului” de Mircea Mâciu.

Răsfoind paginile de „Istorie culturală”, atrage atenţia articolul „1900 de ani de la terminarea războaielor daco-romane şi integrarea Daciei în Imperiul Roman” de Dumitru Portase, membru corespondent al Academiei Române, în care evocarea acelor timpuri justifică afirmaţiile făcute încă de Mihai Eminescu: „Sămânţa din care a răsărit acest popor e nobilă şi poporul nu va pieri, decât atunci când românii vor uita nobleţea seminţiei lor”. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române, semnează un interesant studiu despre „Psaltirea în versuri” a mitropolitului Dosoftei, pus în valoare de Ioan Bianu”. Scriind despre „Activitatea istoriografică a «Astrei» (1861-1948), Vasile Curticăpeanu face o sinteză a activităţii Asociaţiei Transilvane „care a considerat cultivarea şi propagarea istoriei patriei, ca o datorie de primă urgenţă pentru cunoaşterea trecutului neamului”. Este amintit G. Bariţiu care scria că „O naţiune fără istorie este moartă”, un adevărat principiu urmat şi de alţi istorici între care Timotei Cipariu, Ioan V. Russu, Iosif Hodoş, Ioan Micu Moldovan, Teodor V. Păcăţean ş.a. Demne de atenţie sunt şi articolele „Evoluţia ideii europene din antichitate şi până în epoca modernă” (I) de Angela Banciu şi „Muzica în concepţia unor umanişti activi în Transilvania şi Banat” de Vasile Tomescu. Din interviul lui Doru Todericiu aflăm amănunte despre „Cum a fost desoperit manuscrisul de la Sibiu. De la Melhior la Conrad Hass”. 

Cronica vieţii academice se deschide cu însemnările lui Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române, despre cel de al XVII-lea Congres Internaţional de Sedimentologie, desfăşurat la sfârşitul lunii august în insula Fukuoka din Japonia. Elena Solunca Moise relatează despre manifestările academice din această perioadă.

Ca noutate, revista prezintă cele mai noi apariţii de la Editura Academiei Române.