Nr. 51 (188), Anul XVII, Iunie 2006

În deschiderea acestui număr al revistei, acad. Florin Filip, vicepreşedinte al Academiei Române, prezintă Consiliul de Coordonare a Cercetării ştiinţifice din Academia Română (CCC-AR), al cărui statut a fost votat de adunarea generală din 16 aprilie. Spre o cunoaştere mai adecvată a acestui organism consultativ, acad. Florin Filip şi-a sistematizat demersul pe trei capitole - Necesitatea şi oportunitatea CCC-AR, Menirea, Organizarea şi funcţionarea - şi concluziile din care reţinem: „Consiliul de coordonare a cercetării ştiinţifice din Academia Română este menit să ajute secţiile, prezidiul şi adunarea generală în activităţile decizionale şi să faciliteze comunicarea între entităţile care compun sistemul Academiei Române. Consiliul de coordonare este prevăzut în propunerea de strategie a cercetării româneşti (Proiectul ROST) să funcţioneze alături de CNCSIS şi Colegiul Consultativ al ANCS.” 

Acad. Maya Simionescu relatează despre simpozionul internaţional cu tema „Combaterea maladiilor cardiovasculare şi a diabetului”, organizat de Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” al Academiei Române, inclus în proiectul european de tip SSA (Specific Suport Action) şi obţinut prin competiţie de la Comunitatea Europeană. În acest context s-a reliefat faptul că rezultatele Institutului de Biologie şi Patologie Celulară, Centru de Excelenţă al Comunităţii Europene, s-au regăsit „în contextul performanţelor europene ale biomedicinii”. 

Dona Popov, membru corespondent al Academiei Române, evocă personalitatea acad. Nicolae Simionescu, întemeietorul şcolii româneşti de biologie şi patologie celulară, care ar fi împlinit 80 de ani.

În „Academia Română, 1998-2006. Comentariile unui chimist”, Zeno Simon, membru corespondent al Academiei Române, abordează tema vizibilităţii cercetării ştiinţifice româneşti şi, în special cea din institutele academice, în ţară şi peste hotare, atrăgând atenţia asupra necesităţii unei reforme reale în acest domeniu. 

La rubrica „Aniversări”, prof. univ. Nicolae Barbu aduce un cuvenit omagiu academicianului Valeriu Cotea la împlinirea vârstei de 80 de ani, trecând în revistă activitatea ştiinţifică şi didactică a distinsului om de ştiinţă ale cărui contribuţii sunt recunoscute pe plan naţional şi internaţional, evidenţiind aportul sau la îmbogăţirea bibliografiei vitivinicole româneşti şi calităţile sale intelectuale şi morale.

O secţiune importantă a revistei este consacrată marelui filolog Hariton Tiktin, despre care Constantin Rădulescu Motru scria că „Academia Română va păstra membrului său de onoare H Tiktin o amintire respectuoasă, aşa cum se cuvine unui ctitor al culturii naţionale”. Despre viaţa şi opera acestui savant aflăm mai multe din articolele semnate de acad. Eugen Simion - „Hariton Tiktin în lingvistica românească”, acad. Marius Sala - „H. Tiktin, etimolog” -, Paul Miron şi Elsa Lüder - „H. Tiktin şi Dicţionarul său” - , acad. Gheorghe Mihăilă - „Tiktin, cercetător şi popularizator al limbii române” şi Alexandru Ionescu - „Familia lui H. Tiktin”. 

La centenarul naşterii lui Nicholas Georgescu Roegen, acad. Marius Iosifescu scrie despre „Nicholas Georgescu Roegen şi conceptul de probabilitate” şi Constantin Ionete, membru de onoare al Academiei Române despre „Viziunea epistemologică în opera lui Nicholas Georgescu Roegen”. 

Răsfoind paginile revistei, putem citi două studii dedicate lui Béla Bartók la împlinirea a 125 de ani de la naştere. Emilia Comişel scrie despre Béla Bartók şi folclorul românesc din care aflăm că marele compozitor a iubit muzica noastră populară, scriind, de pildă, în 1914, că folclorul bihorean, „este cea mai minunată muzică de pe întreg teritoriu Ungariei, care luată chiar şi în chip absolut e atât de fermecătoare, încât ar putea-o admira toţi oamenii de muzică ai Europei”. În încheierea studiului său, Vasile Tomescu remarcă, pe bună dreptate, că „B. Bartók constituie o prezenţă vie datorită forţei emoţionale a muzicii sale, gândirii estetice inovatoare prin care a anticipat transformările ce vor fi realizate în arta sunetelor în a doua parte a secolului XX”.

Mai reţinem articolele:

• „Logica tradiţională în perspectivă modernă” de acad. Al. Surdu; 
• „Ethos, revistă de teoria culturii” de Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române;
• „Jacques-Pierre Brissot (1754-1793” de Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române; 
• „De la descriere bibliografică la web semantic” de Cornel Lepădatu; 
• „Specificul naţional în concepţia lui Mihai Ralea”, de Mircea Mâciu; 
• „Raporturi om-mediu în operele câtorva dintre savanţii geografi”, de Dimitrie I. Oancea;
• „Rememorând pe Eminescu” de George Remete; 
• „Adevăr şi experienţă estetică”, de Marin Aiftincă; 
• „Ştiinţa dreptului în concepţia lui Mircea Djuvara”, de Elena Lazăr; 
• „Date istorice despre finanţarea ştiinţifică”, de Alexandrina Popescu; 
• „Rolul amenajării teritoriului în gestionarea integrată a zonei costiere”, de Gh. Ionaşcu.

Şi de această dată revista Academiei Române propune cititorilor săi un conţinut bogat şi divers în care tratarea riguros ştiinţifică a unor teme ce ţin de istorie şi actualitate cu deschidere spre viitor întrevedem un echilibru în perenitatea marilor idei spre o mai cuprinzătoare înţelegere a schimbărilor alerte ale acestui timp.