Cea mai mare parte a acestui numar al revistei este consacrata lucrarilor seminarului international Sa gândim Europa, organizat de Academia Româna, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Comisia Nationala pentru UNESCO si Institutul de Relatii internationale din Franta, sub patronajul primului ministru al Guvernului României, Adrian Nastase, si desfasurat în zilele de 27-29 septembrie, la Sinaia. Pot fi citite comunicarile prezentate de acad. Eugen Simion - Sa gândim Europa, sa gândim incertitudinea ;  acad. Maya Simionescu - Stiinta nu are patrie, dar fiecare patrie are nevoie de stiinta; de Adrian Nastase - Europa: o comunitate de destin; Mircea Geaona - Identitatea europeana regionala, o viziune româneasca; Ivo Slaus - Este Europa amenintata de globalizare si/sau conflictul civilizatiilor;  Vasile Puscas -  Redefinirea identitatii nationale în context european; Jose Jeronimo Moscardo - De ce Europa? O viziune din Extremul Occident; acad. Dan Berindei - Locul Europei de Sud-est în istoria civilizatiei; Andrei Andries - Academia de Stiinte a Moldovei în contextul integrarii europene si dezvoltarii regionale; Victor Nitelea - Balcanii - paradoxal, un model pentru toleranta; Basarab Nicolescu - Gândirea stiintifica, gândirea apofatica si viitorul Europei;  Massimo Vari - Mondialisation, integration  europeenne, sauvegarde des droits fondamentaux. Tot aici se poate citi si interviul lui Thierry de Montbrial din care citam: Mondializarea nu înseamna uniformizare, tocmai pentru ca una marile mize ale constructiei europene este de a gasi un mod democratic de organizare a diversitatii - un lucru care nu s-a mai facut în istorie, unde nu exista nici un exemplu de tara multi-etnica si realmente democratica.

O alta sectiune a revistei este consacrata personalitatii marelui lingvisti Eugeniu Coseriu, a carui plecare spre cele vesnice a îndurerat comunitatea academica. Titlurile sunt semnificative: Eugen Coseriu, un român care apartine întregii lumi, de acad. Marius Sala; Eugen Coseriu, savantul si omul, de Matilda Caragiu Mariteanu, membru corespondent al Academiei Române, Eugen Coseriu, teoretician al limbajului, de Nicolae Saramandru.

Sunt publicate comunicarile prezentate la simpozionul dedicat Bicentenarului nasterii lui Emanuil Gojdu pe care domnul Adrian Nastase l-a caracterizat ca o personalitate complexa, o voce cu autoritate a românilor în mediile politice ale Imperiului Habsburgic si ale Imperiului Austro-Ungar, contribuind astfel la conturarea si sprijinirea idealurilor acestora. Gratie personalitatii sale efervescente, deschise, cu mari aptitudini spre interculturalitate, el a reprezentat un catalizator al relatiilor româno-ungare, un interlocutor apreciat si ascultat în cercurile politice de la Budapesta, dar si un exponent elocvent al idealurilor nationale ale românilor. Pentru Mircea Geaona, Emanuil Gojdu a reprezentat o punte de legatura între România si Ungaria, iar pentru pr. Aurel Pavel, presedintele Fundatiei “Emanuil Gojdu” a fost un Mecena al culturii si un mare om politic. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române prezinta pe larg atmosfera timpului în Reformism, biserica si învatamânt în Transilvania si în Banat ti secolul al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea. Este publicat si Mesajul transmis cu acest prilej de ÎPS Antonie, Mitropolitul Ardealului.

Mai consemnam articolele: Catre societatea informationala - societatea cunoasterii prin Internet de mare viteza si IST for Broadband Europe: Several possible questions and answers semnate de acad. Florin Filip, vicepresedinte al Academiei Române; Reflexions sur la societe de l’information, de George Metakides; Identites nationales et sauvegarde du patrimoine culturel immateriel, de Mohammed Bedjaoui; Alexandru Ghika, fondator al scolii românesti de analiza functionala, de acad. Romulus Cristescu;  Pius Servien, 100 de ani de la nastere, de acad. Solomon Marcus si Tiberiu Mihailescu, 100 de ani de la nastere, de Dorin Andrica