Īncepānd
cu acest numar, revista Academica
are un nou format, continuānd sa ramāna o revista de informatie
stiintifica si culturala.
Acad.
Eugen Simion,
presedintele Academiei Romāne si directorul revistei, contureaza, īn Cuvānt īnainte, un adevarat program mai adaptat spiritului
contemporan al Academiei. Retinem dintre preocuparile viitoare problemele
cercetarii fundamentale, dezbateri privind progresul stiintei contemporane,
ale integrarii īn cercetarea europeana sau patrimoniu, discutii despre
editiile stiintifice din clasicii romāni si altele. De aceea, trebuie sa faca un efort pentru a fi, mai mult decāt este acum ,o
revista stiintifica si culturala competitiva, deschisa, incitanta si, pe
deasupra, o revista frumoasa.
Īn
acest spirit, primul articol, semnat de acad. Eugen Simion este consacrat
lui Leonardo da Vinci, florentinul inginer si pictor, discipol
al experientei, priceput īn multe, nestatornic, inventiv si risipitor, cel
care credea ca stiinta picturii nu poate trai decāt īn armonie cu
geometria si mecanica.
Marcānd
Ziua
usilor deschise la Academia Romāna,
revista
publica un reportaj, mesajul adresat cu acest prilej de Domnul Adrian
Nastase, prim-ministru al Romāniei (citit de Valentin Nicolau, consilier)
si interviuri cu PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romāne, membru
de onoare al Academiei Romāne, Gabriel Tepelea, membru de onoare al
Academiei Romāne, Catalin Tārlea, redactor la TVR si Tudor Gheorghe.
Acad.
Dan Berindei
scrie despre acad. Virgil Cāndea, la īmplinirea vārstei de 75 de ani;
acad. Fanus Neagu despre acad. Stefan Augustin Doinas la cea de a
80-a aniversare; Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Romāne,
īl omagiaza pe acad. Camil Muresan
la īmplinirea vārstei de 75 de ani. Mai sunt omagiati Dimitrie D.
Stancu de Petru Mocanu, membru corespondent al Academiei Romāne si acad.
Fanus Neagu de Nicolae Iliescu. La īmplinirea a o suta de ani de la
nasterea acad. Virgil Vatsianu articolele semnate de Marius Porumb, membru
corespondent al Academiei Romāne Ion Aurel Pop, membru corespondent al
Academiei Romāne si Ion Opris īi consacra studii ce dau dimensiunile
mostenirii acestui mare istoric al artei.
Īn
interviul acordat de acad. Marius
Iosifescu,
vicepresedinte al Academiei Romāne pledeaza pentru aflarea unor noi
modalitati ca acest for sa devina mai activ īn cercetarea stiintifica,
unele probleme cu care se confrunta si care au dus la constituirea unui grup
de reflectie pentru aflarea unor solutii realiste.
Sectiunea
de filosofie cuprinde articolele semnate acad. Alexandru
Surdu
despre Istoria filosofiei fata cu istoria stiintei si Sabin
Totu
despre Filosofia istoriei filosofiei.
Dupa
interese si preferinte, cititorii pot īntālni articole cum sunt:
-
Īnvatarea electronica īn societatea cunoasterii, de acad. Mihai
Draganescu,
-
Un
peste din apele Romāniei īn atentia Consiliului Europei, de
acad. Petre
Mihai Banarescu,
-
Poarta
de intrare, de acad. Solomon
Marcus,
-
Societatea
Geologica a Romāniei, de Nicolae
Anastasiu,
membru corespondent al Academiei Romāne,
-
Factori motorii īn evolutia populatiei Romāniei īn secolul XX, de
Victor
Axenciuc,
-
Protectia
sociala, de Ioana
Petre,
-
Sociologia
culturii īn conceptia lui Tudor Vianu, de Mircea
Māciu,
-
Patima lumii din Infernul lui Dante si ecoul pe care l-a avut īn
cultura romāneasca, de Carmen
Dinescu,
-
Auditul
managerial, de Iulian
Panaitescu,
-
Victor
Marian, istoriograf al matematicii, de Eliza
Roman
si Elvira
Botez,
-
Protectia
atmosferei -
o prioritate nationala si (I), de Gheorghe
Ionascu,
-
Familia
Dalles, de Ion
Raba
si Tamara
Danila.
Din
bogatul si variatul cuprins al revistei se mai impun atentiei grupajul dedicat
discutiei īn jurul volumului IV din Istoria Romānilor, relatarea dezbaterii
pe tema Imaginii celuilalt īn
sesiunea comisiei
mixte romāno-maghiare de istorie, semnata de Alexandru
Porteanu,
īnsemnarile lui Gheorghe
Mihaila,
membru corespondent al Academiei romāne despre seminarul international Identitatea culturala a romano-catolicilor(ceangai) din Moldova si
cele semnate de Emilian
M Dobrescu
despre Congresul International de Istorie Economica de la Buenos Aires,
prefatat de o conferinta pe aceeasi tema care s-a desfasurat la Sibiu.
Despre
manifestarile care au avut loc īn luna aprilie relateaza Elena Solunca Moise
īn Cronica vietii
academice. |