Din tara
  Din strainatate

 
  Editura Academiei
  Biblioteca Academiei

 

Nr. 3 (135) ianuarie 2002

Cu motto  Limba singura uneste, întareste si define natiunea, noul numar al revistei Academica se deschide cu articolul  Primul presedinte al Academiei Române, semnat de Eugen Simion, presedintele Academiei Române, si dedicat lui Ion Heliade Radulescu, autorul cuvintelor care a intrat în istoria noastra ca parinte al literaturii române si care a fost si poet, profesor, publicist, orator, creator de sisteme lingvistice si filosofice, autor al unei gramatici a limbii române, editor de ziare si carti, spirit carbonar, initiator de societati culturale si politice, una dintre figurile centrale ale Revolutiei din 1848. Paginile urmatoare sunt consacrate tot lui Ion Heliade Radulescu, de la a carui nastere s-au împlinit 200 de ani si caruia i-a fost consacrat o sesiune omagiala. Astfel, se pot citi articolele Parinte fondator al literaturii române moderne de acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor; Creator de scoala de prof. univ. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si cercetarii; Eliade Radulescu - pasoptist si fruntas al Revolutiei de acad. Dan Berindei; Ion Heliade Radulescu si limba româna, de acad. Marius Sala; Nazuinta spre sistem, de prof. univ. Mircea Anghelescu; Heliade si Heliadismul moldobasarabean, de Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române; “Momentul Heliad” în definirea si crearea culturii nationale, de Mircea Mâciu.           

Paginile de mijloc ale revistei sunt consacrate lansarii primelor patru volume din Istoria Românilor, aparute la Editura Enciclopedica, sub egida Academiei Române, împreuna cu noua volume din colectia Opere fundamentale, publicate la Editura Univers Enciclopedic, tot sub egida acestei institutii simbol a culturii si stiintei românesti. Sunt publicate alocutiunile sustinute cu acest prilej de acad. Eugen Simion, acad. Dan Berindei si Ion Iliescu.

Atrag atentia interviurile date de Gh. Mihaila, membru corespondent al Academiei Române  si Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Române.

Articolul Muzica - o componenta a luptei pentru înfaptuirea Unirii, de Vasile Tomescu este consacrat Unirii Principatelor, iar Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române semneaza un interesant articol cu titlu Eminescu la rascruce de veacuri si milenii. În paginile urmatoare se mai pot citi articolele  Cultura româna din nordul Bucovinei( în context national) de  Grigore C. Bostan, membru de onoare al Academiei Române, Necesitatea si perenitatea sistemelor filosofice, de acad. Alexandru Surdu. Prof. univ. Victor Toma, membru de onoare al Academiei Române, publica prima parte dintr-un documentar despre începuturile informaticii românesti la Institutul de Fizica Atomica.

Din comunicarile prezentate la sesiunea consacrata centenarului nasterii lui Ilie Murgulescu, în acest se pot citi comunicarile prezentate de acad. Eugen Simion, prof. univ. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, acad. Cristofor Simionescu, acad. Victor Sahini, Gabriel Tepelea, membru de onoare al Academiei Române si prof. univ. Nicolae I. Ionescu. Celelalte comunicari vor fi publicate în numarul viitor al revistei.

Revista se încheie cu Pagini din istoria ingineriei românesti, de acad. Radu P. Voinea.

Relatarile despre manifestarile stiintifice din aceasta perioada sunt semnate de Elena Solunca Moise.