Acest numar al revistei se deschide cu articolul semnat de acad. Eugen Simion despre Prozatorul si Omul Marin Preda ,la împlinirea a 80 de ani de la nasterea scriitorului, din care retinem ca este un creator complex si numai adversarii lui orbiti de o ura grea pot vedea în el un simplu învatator de tara care descrie viata asa cum e ea, cum se zice adesea, cu o propozitie cretina…Un realist modern care n-a vrut sa paraseasca formele de seductie ale romanului, începând cu tipologia si încheind cu povestea, istoria din interiorul epicii. Daca nu-i place noul roman este pentru ca romanul nu trebuie sa se povesteasca pe sine, trebuie sa spuna ceva despre individ si ceea ce pateste el în viata. A pati înseamna a trai în istorie si a face istorie.  Tot lui Marin Preda îi este consacrat si articolul semnat de acad.  Viorel Barbu, care, recitindu-l pe Marin Preda, marturiseste ca îmi induce aceiasi impresie de autenticitate si forta artistica. Din articolul Marin Preda si limitele existentiale, Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, am retinut ca la Chisinau, în fata cladirii Societatii Limba noastra cea româna, care a devenit Centrul Marin Preda, a fost dezvelit un bust al scriitorului si se are în vedere un colt muzeistic si o biblioteca Marin Preda de carte româneasca si universala. Tot lui Marin Preda îi sunt consacrate si articolele: Drumul pe care Marin Preda si l-a croit singur, de Dumitru Radu Popescu, membru corespondent al Academiei Române, Marin Preda era un vizionar dar era un lucid, de Eugen Uricaru, presedintele Uniunii Scriitorilor din România si Un singuratec al câmpiei, de Nicolae Breban, membru corespondent al Academiei Române.

O sectiune a revistei este consacrata personalitatii lui Ion Ionescu de la Brad si cuprinde articole semnate de acad. acad. Iulian Vacarel, prof. univ. Cristian Hera, membru corespondent al Academiei Române si Emilian Em. Dobrescu. La centenarul nasterii lui Constantin Chirita, scriu despre viata si activitatea stiintifica a marelui silvicultor si pedolog acad. David Davidescu,Victor Giurgiu, membru corespondent al Academiei Române si Cristian Hera, membru corespondent al Academiei Române. Despre matematicianul George Calugareanu, la centenarul nasterii sale, scrie Petru T. Mocanu, membru corespondent al Academiei Române, iar acad. Radu Miron si Ioan Gottlieb semneaza un studiu(II) consacrat bicentenarului lui Janos Bolyai privind contributiile matematicienilor si fizicienilor români, care au prezentat geometria absoluta si neeuclidiana hiperbolica în lucrari de înalta tinuta de referinta. Cu titlu sugestiv, Preeminenta spiritului, Al. Zub, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre Vasile Pârvan si relatând cum, odinioara istoricul povestea îngândurat despre Alegenor, conchide ca aceasta nu era decât a istoricului însusi, pentru care ideile si formele din trecut capata viati numai prin eroica truda.

Din paginile acestui numar mai consemnam articolele semnate de: 

• acad. Viorel Barbu - Zilele academice iesene;

• acad. Al Surdu - Lucian Blaga si Dunarea imperiala; 

• Paul Cernovodeanu, membru de onoare al Academiei Române, - Maria Matilda Alexandrescu Deresca Bulgau la 90 de ani; 

• Vasile Tomescu - Autonomie si sincretism în muzica lui George Enescu; 

• Mircea Mâciu - Ideea constructiei cultural-istorice în opera lui Vasile Pârvan; 

• Mircea Colosenco - Ziaristul total - Pamfil Secaru; 

• Ioan Vasile Buiu - O consacrare internationala. Aurel Vlaicu la Viena si Asperm;

• Magda Stavinschi - Nicolae Coculescu - contributii teoretice; 

• Victor Axenciuc - Factorii motorii în evolutia populatiei României în secolul XX.

Retin atentia ultimul interviu acordat de Eugen Coseriu, cu titlu sugestiv - Noi proveneam dintr-o familie care tinuse limba româna la icoana, ca si convorbirile cu George Emil Palade, membru de onoare al Academiei Române - Viitorul apartine stiintei multinationale, cu Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române - Sub semnul dreptei cumpaniri cu acad. Dan Berindei - Participarea istoricilor români la pregatirea si desfasurarea congreselor internationale de istorie.

Este publicat si discursul La rol de l’UNESCO au XXI-e siecle, rostit de Domnul Koichiro Matsuura, director general al Organizatiei Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura, cu prilejul înmânarii, de catre acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a Diplomei Honoris Causa.

Cititorii mai pot afla, din cea de a doua parte a Darii de seama a prezidiului Academiei Române pe anul 2001 si planul de cercetare pe 2002, ca la sfârsitul anului trecut era 177de membri ai Academiei Române, din care 85 membri titulari si 92 membri corespondenti, 29 de membri de onoare din tara si 104 din strainatate, ca si despre proiectele fundamentale pe anul acesta.

Mai multe despre viata academica din aceasta perioada se poate citi din cronica semnata de Elena Solunca Moise.