|
Cu prilejul
Zilei Culturii
Naționale,
sărbătorită de
ziua de naștere
a poetului
național Mihai
Eminescu,
Biblioteca
Academiei Române
organizează în
perioada 13-23
ianuarie 2022
expoziția de
carte dedicată
traducerilor în
limbi străine
din opera
eminesciană.
Expoziția va fi
vernisată joi,
13 ianuarie
2022, ora 12, în
Sala „Theodor
Pallady“. Vor
lua cuvântul
acad. Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, prof.
ing. Nicolae
Noica, membru de
onoare al
Academiei și
director general
al Bibliotecii
Academiei
Române, Gabriela
Dumitrescu,
curatoarea
expoziției.
Sub titlul
„Traduceri în
limbi străine
din opera
poetului Mihai
Eminescu“
expoziția oferă
publicului
volume aflate în
patrimoniul
Cabinetului de
Manuscrise și
Carte Rară și
reunește zeci de
traduceri în
limbile
franceză,
italiană,
engleză,
germană,
maghiară,
spaniolă,
poloneză,
armeană, sârbă
etc., realizate
atât de către
traducători
români sau
conaționali
bilingvi, cât și
de către
străini, rod al
atașamentului
acestora față de
cultura română
și al aprecierii
valorii înalt
estetice a
poeziei
eminesciene.
Primele
traduceri
datează din
chiar timpul
vieții lui Mihai
Eminescu, el
însuși fiind
preocupat, fie
și ca simplu
exercițiu, să-și
tălmăcească în
germană câteva
versuri. Din
aceeași perioadă
datează
versiunea în
limba germană a
19 creații
eminesciene
realizată de
Mite Kremnitz,
publicate în
antologia
„Rumanische
Dichtungen“ din
1881 și
îmbogățite cu
alte 13 poeme în
următoarele
ediții. În 1887
vede lumina
tiparului, la
Veneția, prima
traducere în
limba italiană,
datorată lui
Marc’ Antonio
Canini, care și
ea cunoaște mai
multe ediții,
semn al unei
bune receptări
în orizontul
altei culturi a
liricii lui
Eminescu. În
1890 apare sub
titlul
„Bel-Enfant de
la larme“ basmul
„Făt Frumos din
lacrimă“,
considerat prima
încercare de
traducere a lui
Mihai Eminescu
în limba
franceză. În
limba engleză
prima editare,
prefațată de
Nicolae Iorga,
este relativ
târzie, abia în
1930, dar a
beneficiat de o
largă
mediatizare.
Limba maghiară
cunoaște peste
100 de ediții,
în versiuni
diferite.
Interesul față
de geniul
literar al lui
Mihai Eminescu a
crescut de-a
lungul timpului,
iar în cei 140
de ani scurși de
la primele
încercări opera
sa a fost
tradusă în peste
50 de limbi, cu
mai multă sau
mai puțină
măiestrie, căci,
așa cum remarcă
Arghezi,
„lacătul
limbilor nu
poate fi
descuiat cu chei
străine [...],
iar Eminescu nu
este el decât în
românește“. Cert
este că opera sa
a fascinat și
continuă să
fascineze atât
traducătorii
români, cât și
pe cei străini,
majoritatea
dorind, cu
deosebire cei
autohtoni, să
facă din
Eminescu un
ambasador al
poeziei
românești. Iar
efortul de a-l
traduce pe
Eminescu are, ca
prima intenție,
rolul de a
evidenția
excepționala
valoare
artistică a
creației sale.
Publicul este
așteptat să
descopere
bogăția și
diversitatea
acestor
traduceri în
galeria
expozițională
oferită de Sala
„Theodor
Pallady“ a
Bibliotecii
Academiei Române
din Calea
Victoriei nr.
125. Program de
vizitare 13-23
ianuarie 2022,
de luni până
vineri, între
orele 10-14, în
condițiile
respectării
tuturor normelor
sanitare în
vigoare.
Intrarea este
gratuită.
|
