|
Academia Română
organizează
marți, 31 august
2021, începând
cu ora 11,
dezbaterea cu
tema „Statutul
actual al limbii
române“,
dedicată
celebrării Zilei
Limbii Române.
Evenimentul se
va desfășura în
Clubul
Academicienilor,
din Calea
Victoriei nr.
125.
Vor lua cuvântul
acad. Ioan-Aurel
Pop,
președintele
Academiei
Române, acad.
Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, acad.
Eugen Simion,
președintele
Secției de
filologie și
literatură, și
trei dintre cei
mai mari
lingviști
români: acad.
Grigore Brâncuș,
prof. univ.
Gabriela Pană
Dindelegan,
membru
corespondent al
Academiei
Române, și prof.
univ. Rodica
Zafiu, de la
Facultatea de
Litere,
Universitatea
din București.
Instituită prin
Legea 53/2013,
Ziua Limbii
Române este
sărbătorită în
mod consecvent
de către
Academia Română,
răspunzând,
astfel, primei
misiuni a
forului
academic, aceea
de normare,
cultivare și
promovare a
limbii naționale
ca principal
factor
identitar. În
cei peste 150 de
ani de la
înființare,
Academia Română
a dat țării,
prin
specialiștii
săi, zeci de
dicționare,
atlase
lingvistice,
gramatici
normative, sute
de antologii de
texte, studii și
cercetări de
înaltă ținută
științifică,
unele cu largă
circulație
internațională.
Alături de
acestea
strălucește
celebrul
„Dicționar
Tezaur“,
elaborat de
generații de
lingviști, pe
parcursul a mai
bine de un
secol, cel mai
bogat dicționar
al limbii
române, cu peste
175.000 de
cuvinte, în 19
volume,
comparabil prin
dimensiuni și
perspectiva
abordării cu
lucrări similare
din lexicografia
europeană,
precum
„Dictionnaire de
l’Académie
Française“ sau
„Oxford English
Dictionary“.
Dezbaterea
organizată de
Academia Română
în data de 31
august 2021
dorește să
readucă în
atenție rolul
specialiștilor
în studiul
temeinic, cu
instrumente
științifice, al
limbii române.
Punct de vedere
susținut și
argumentat și de
acad. Ioan-Aurel
Pop,
președintele
Academiei
Române:
„Nu este
bine să ne
«aruncăm» în
«studiul»
limbii fără
o pregătire
lingvistică
de bază și,
mai ales, nu
se poate să
emitem
judecăți de
valoare
normativă
despre limba
română dacă
nu suntem
specialiști.
Un amator nu
are voie să
emită
sentințe
despre limba
română, să
spună
nonșalant că
ar fi
tracică,
dacică sau
cumană, că
ar coborî
până în
preistorie
sau că ar fi
existat
înainte de a
fi pe lume
poporul
român. Toate
acestea
[...]
plasează în
derizoriu
secole de
cercetări și
îi
dezorientează
pe membrii
publicului
larg, care
nu au
instrumentarul
necesar
pentru a
discerne
între o
teorie și o
ipoteză,
între adevăr
demonstrat
și fals
adevăr,
între
certitudine
și
probabilitate.
Prin urmare,
teoriile
despre limba
noastră
trebuie să
fie preluate
de la
profesioniști,
de la aceia
care s-au
pregătit
sistematic
în meseria
de
lingvist.“
|
