|
Biblioteca
Academiei Române
organizează,
alături de
comunitatea
monahală a
Mănăstirii
Voroneț,
expoziția
„Mănăstirea
Voroneț, 533 de
ani de la
înființare, 30
de ani de la
redeschidere“.
Vernisajul va
avea loc marți,
6 aprilie 2021,
la ora 11, în
Sala „Th.
Pallady“ a
Bibliotecii
Academiei
Române.
Vor lua cuvântul
acad. Ioan-Aurel
Pop,
președintele
Academiei
Române,
Preafericitul
Părinte Daniel,
Patriarhul
Bisericii
Ortodoxe Române,
acad. Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române,
stavrofora Irina
Pântescu, întâia
stareță a
Mănăstirii
Voroneț, și
prof. ing.
Niculae Șt.
Noica, membru de
onoare al
Academiei Române
și director
general al
Bibliotecii
Academiei.
Expoziția,
curatoriată de
Gabriela
Dumitrescu, șef
serviciu
Manuscrise,
Carte Rară,
constituie o
sinteză
retrospectivă a
celor peste 500
de ani de
istorie și
cultură pe care
Mănăstirea
Voroneț,
ctitorie a
domnitorului
Ștefan cel Mare,
i-a reprezentat
pentru Țara
Moldovei.
Documentele
expuse
demonstrează
dubla misiune
asumată de
Mănăstire de-a
lungul timpului,
cea culturală și
cea educativă,
aici
funcționând,
secole întregi,
o adevărată
școală de
caligrafi,
miniaturiști și
traducători din
limbile greacă
și slavonă.
Vizitatorii vor
avea ocazia să
vadă vechi
manuscrise
copiate sau
redactate la
Mănăstirea
Voroneț, precum
Sfântul Efrem
Sirul, Cuvântări,
manuscris
slavonesc de la
1550, realizat
de Ioan
Călugărul,
cumpărat și
donat Academiei
Române de
Nicolae Iorga,
zeci de
documente emise
de domnitorii
Moldovei Ștefan
cel Mare, Petru
Rareș, Alexandru
Lăpușneanu, Ioan
Vodă cel
Cumplit, Petru
Șchiopu,
Alexandru
Mavrocordat,
Antioh Cantemir,
Mihai Racoviță.
Documentele
reprezintă acte
de danie,
întăriri de
moșii, scutiri,
cărți de
învoială sau
scrisori
adresate de
călugării
Mănăstirii
Voroneț marilor
boieri
moldoveni. Între
exponate se
află, de
asemenea,
celebrul
Codice
Voronețean (Noul
Testament
din secolul al
XVI-lea), dăruit
Academiei Române
în anul 1883 de
Ion G. Sbiera,
sau Psaltirea
voronețeană
dăruită
Academiei Române
de Dimitrie A.
Sturdza. Pe
simeze sunt
expuse
fotografii
reprezentative
ale celebrei
fresce care
împodobește
Biserica
„Sfântul
Gheorghe“ a
Mănăstirii
Voroneț,
supranumită și
„Capela Sixtină
a Răsăritului“,
monument de artă
medievală cu
valoare de
simbol și putere
de exemplu
iconografic
pentru întreaga
pictură murală
postbizantină.
Ctitorie a
Voievodului
Ștefan cel Mare,
edificată în
1488, în numai
trei luni și
trei săptămâni
(din 26 mai până
la 14
septembrie),
Biserica
Mănăstirii
Voroneț a
constituit
nucleul celui
mai important
centru de
spiritualitate,
credință și
cultură
românească al
Moldovei vreme
de peste trei
secole. După
anexarea părții
de nord a
Moldovei de
către Imperiul
Habsburgic,
Mănăstirea
Voroneț este
desființată în
anul 1785,
împreună cu alte
22 de mănăstiri.
Odată cu Marea
Unire din 1918,
Biserica și
Mănăstirea sunt
declarate
„monument
istoric“, prin
legea pentru
conservarea și
restaurarea
patrimoniului
din iulie 1919.
În aprilie 1991,
Sfântul Sinod al
Bisericii
Ortodoxe Române
a hotărât
reînființarea
Mănăstirii de la
Voroneț, ca
mănăstire de
călugărițe.
Expoziția
organizată de
Biblioteca
Academiei Române
rămâne deschisă
în perioada 6-16
aprilie 2021 și
poate fi
vizitată în
intervalul orar
10-14, cu
programare la
tel.
021.212.82.85
sau la adresa
directie@biblacad.ro.
|
