|
Academia Română,
prin Secția de
Științe Istorice
și Arheologie,
organizează
miercuri, 11
martie 2020,
sesiunea
aniversară
„Alexandru Ioan
Cuza, 200 de ani
de la naștere“.
Manifestarea se
va desfășura în
Aula Academiei
Române, începând
cu ora 11.
Sesiunea va fi
deschisă de
acad. Ioan-Aurel
Pop,
președintele
Academiei Române
și moderată de
acad. Victor
Spinei,
vicepreședinte
al Academiei
Române și
președintele
Secției de
Științe Istorice
și Arheologie.
La eveniment vor
susține
comunicări acad.
Dan Berindei,
președinte de
onoare al
Secției de
Științe Istorice
și Arheologie,
acad. Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române, acad.
Eugen Simion,
președintele
Secției de
Filologie și
Literatură și
dr. dr. h. c.
mult. Bogdan
Cuza, descendent
al familiei
domnitorului.
Începând cu ora
13:30 în sala
„Theodor
Pallady“ a
Bibliotecii
Academiei Române
din Calea
Victoriei nr.125
va fi vernisată
expoziția cu
același nume.
Dedicată
sărbătoririi a
200 de ani de la
nașterea marelui
om politic,
expoziția
reunește
documente de
arhivă,
fotografii,
scrisori, acte
diplomatice,
exemplare de
presă, aflate în
patrimoniul
Bibliotecii
Academiei
Române.
***
Alexandru Ioan
Cuza
(1820-1873),
personalitate
marcantă a
istoriei
României, a
rămas în
conștiința
publică drept
primul domn al
Principatelor
Române și
inițiatorul
marilor reforme
care au stat la
baza
constituirii
statului român
modern. De
activitatea
colonelului
Alexandru Ioan
Cuza, ales ca
domn deopotrivă
în Moldova (5
ianuarie 1859)
și în Țara
Românească (24
ianuarie 1859),
se leagă
reorganizarea
administrativă a
celor două
provincii,
constituirea
armatei,
adoptarea
legislației
moderne privind
organizarea
juridică, legile
rurală,
electorală și
fiscală,
reformele
sistemului de
învățământ,
înființarea
universităților
de la Iași și
București,
introducerea
alfabetului
latin în
administrație.
Domnitorul
Alexandru Ioan
Cuza și-a legat
numele și de
fondarea
Academiei
Române,
înființată în
aprilie 1866 cu
titulatura
Societatea
Academică
Română. El a
fost unul dintre
primii donatori
și susținători
ai inițiativelor
Societății
Academice,
oferind în 1863,
din fondul
personal, suma
de 5.600 de
galbeni, din
care a fost
instituit primul
premiu al
societății, care
viza încurajarea
producțiilor
literare și a
traducerilor din
operele clasice.
Efortul de
sprijinire a
activității
Societății
Academice
Române, de
fondare a
învățământului
modern, de
adoptare a
măsurilor
reformatoare
pentru
societatea
românească și
demersul
diplomatic abil
de menținere a
Unirii
Principatelor au
fost recunoscute
de Academia
Română. În anul
2018 Alexandru
Ioan Cuza a fost
ales membru
post-mortem. |
