|
16 octombrie
2019 |
Manifest
pentru adaptarea
la era digitală |
Academia Română
a inițiat o
serie de
dezbateri pe
teme actuale, cu
impact major
asupra omului și
societății
contemporane.
Prima dintre
aceste dezbateri
științifice a
avut în centrul
atenției
tehnologiile
informației și
comunicațiilor
(TIC) și
inteligența
artificială
(IA), punând
accent pe
efectul acestora
asupra
societății în
ansamblul ei,
cât și pe rolul
roboticii în
dezvoltarea
societății
românești.
Academia Română
consideră că
utilizarea
noilor
tehnologii
digitale are
efecte imediate
în numeroase
domenii și prin
Grupul de
Reflecție
privind impactul
evoluției TIC și
IA asupra omului
și societății
a propus mai
multe direcții
de acțiune, pe
care le supune
analizei
factorilor
decidenți, în
vederea
stabilirii unor
măsuri
coroborate în
domeniile
educație,
sănătate,
cercetare,
dezvoltare,
inovare,
economie,
administrație
publică, pentru
armonizarea
accesului
populației la
noile locuri de
muncă specifice
economiei
digitale.
Academia Română
a lansat în
acest sens un
manifest pentru
adaptarea
societății
românești la era
digitală,
document care
abordează
impactul
revoluției
tehnologice și
măsurile care ar
trebui
implementate în
România.
Recomandările
privind
direcțiile de
acțiune vizează
elaborarea unui
program coerent,
la nivel
național, care
să includă
aspectele
specifice noii
revoluții
industriale și
asigurarea
mijloacelor
pentru crearea
structurilor de
implementare în
învățământ, în
cercetarea
instituțională
și academică,
cât și în viața
publică. De
asemenea, în
document sunt
menționate și
eventualele
costuri ale
inacțiunii sau
ale acțiunii
întârziate.
Grupul de
reflecție
privind impactul
evoluției TIC și
IA asupra omului
și societății
a fost înființat
în cadrul
Academiei Române
în anul 2019, la
inițiativa acad.
Ioan Dumitrache,
și este alcătuit
din membri ai
Academiei
Române,
specialiști în
știința și
tehnologia
informației,
tehnologia
microsistemelor,
inteligența
artificială,
economie,
sociologie,
filosofie,
medicină,
învățământ,
precum și
experți din
mediul public și
privat.
Redăm în
continuare
textul integral
al Manifestului. |
Biroul de
comunicare al
Academiei Române |
|
Impactul
revoluției
digitale asupra
omului și
societății.
Măsuri necesare
pentru România.
- Un manifest
pentru adaptarea
la Era digitală
- |
Tehnologiile
informației și
comunicațiilor
(TIC) și
inteligența
artificială (IA)
se situează în
centrul
revoluției
digitale aflate
în plină
desfășurare și
care
influențează
profund toate
domeniile de
activitate,
economia,
societatea,
viața fiecărui
individ și
relațiile de
orice natură
stabilite la
scară globală.
În raport cu
dinamica actuală
a raporturilor
dintre știință,
tehnologie și
societate,
Academia Română,
conform
atribuțiilor
prevăzute în
Statutul său,
și-a asumat
rolul de a
explora
contextul,
perspectivele și
de a elabora, la
solicitarea
instituțiilor
Statului
(Președinție,
Parlament,
Guvern) sau din
proprie
inițiativă,
propuneri de
măsuri și
acțiuni în
beneficiul
cetățenilor și
al dezvoltării
țării, în
ansamblu.
Astfel, în anul
2001, Academia a
derulat
proiectul
prioritar
intitulat
„Societatea
Informațională-Societatea
Cunoașterii:
concepte,
soluții și
strategii pentru
România“.
Raportul de
sinteză al
proiectului a
fost înaintat
forurilor de
decizie ale
statului,
partidelor
parlamentare și
comunicat
societății prin
intermediul
mijloacelor de
informare în
masă. Astăzi, se
poate constata
că prevederile
documentului
intitulat „Carta
construirii
Societății
Informaționale
în România, un
manifest pentru
o mișcare amplă,
eficace și
coerentă“ (2000)
s-au îndeplinit
aproape în
totalitate. În
același timp, au
fost percepute
elemente noi de
impact al TIC și
AI.
În perioada
2015-2017, s-au
derulat, în
Academia Română,
mai multe
proiecte
strategice,
dintre care
menționăm:
-
„Școala și
educația“, prin
care s-a propus
o strategie
pentru ca
acestea să
servească la
adaptarea
cetățeanului la
noua etapă de
evoluție a
economiei și
societății.
-
„Societatea
cunoașterii în
România“, care a
evidențiat,
printre altele,
interacțiunile
strânse dintre
diferite
elemente care
caracterizează
Era digitală
(economie,
cercetare,
educație,
legislație,
piața muncii,
protecția
mediului,
influența
factorilor
externi etc).
-
„Siguranța
informatică -
protecția
drepturilor de
proprietate
intelectuală“,
proiect menit să
releve unele din
potențialele
riscuri legate
de dezvoltarea
și utilizarea
TIC și să
recomande căi de
contracarare,
precum și de
stimulare și
facilitare a
creației,
inovării și
înregistrării
proprietății
intelectuale,
respectiv
valorificarea
justă a
acesteia.
Pe aceeași linie
și în același
domeniu de
interes și
preocupări, în
anul 2019, s-a
constituit, sub
egida Academiei
Române, Grupul
de Reflecție
privind impactul
evoluției TIC și
IA asupra omului
și societății,
întrunit în trei
ședințe în
datele de 14
martie, 18
aprilie și 21
iunie 2019.
Prezentul
document
sintetizează
principalele
idei și
propuneri de
măsuri degajate
în cadrul celor
trei întâlniri
ale membrilor
grupului de
reflecție, spre
a fi supuse
atenției
factorilor de
decizie din stat
și comunicate
societății, în
ansamblul său.
1. Premisa
România este
vital interesată
de punerea în
valoare a
imensului
potențial oferit
de TIC și IA, ca
și de asigurarea
securității sale
cibernetice și
de gestionarea
riscurilor
inerente în
lumea secolului
al XXI-lea. Este
esențial ca
utilizarea
noilor
tehnologii
digitale să nu
fie doar
apanajul unei
elite
reprezentate de
profesioniștii
din domeniu, ci
să ofere acces
și facilități
extinse pentru
întreaga
populație a
țării; educația
și dezvoltarea
infrastructurii
digitale au un
rol decisiv în
acest sens.
2. Context
Pe plan mondial,
cercetarea și
inovarea în
sfera
tehnologiilor
digitale
avansează în
salturi care se
succed tot mai
rapid, iar
aplicațiile
proliferează
exponențial.
Cunoștințele și
tehnologiile
care au dinamica
și impactul cele
mai
semnificative
sunt: știința
datelor (“Data
Science”),
datele masive
(“Big Data”),
Cloud Computing,
învățarea
automată
(“Deep/Broad
Machine
Learning”),
robotica
cognitivă,
Cyber-Physical
Systems, legat
de care apar
profesii noi (de
exemplu, data
scientist,
operator 4.0).
Cele mai
semnificative
progrese de
ordin aplicativ
sunt
înregistrate în
industria
datelor și
industria de
software; în
avangarda
mondială se
situează țările
dezvoltate,
precum și o
serie de
companii foarte
puternice din
SUA (Microsoft,
Google, Amazon,
Facebook,
Apple), China
(Baidu, Alibaba,
Tencents) și UE
(SAP). Rețeaua
Internet a
căpătat o
anvergură
planetară,
tendința fiind
cea a
conectivității
omniprezente și
a „Internetului
lucrurilor”
(“Internet of
Things”).
Sistemele de
comunicații
implementează
generația 5G,
serviciile web
avansează rapid
către generația
Web 3.0, iar
sistemele de
fabricație au
atins generația
“Industry 4.0”.
În același timp,
odată cu
apariția de noi
meserii menite
să compenseze
dispariția unor
locuri de muncă,
apar
vulnerabilități
majore pentru
siguranța și
protecția vieții
private a
cetățenilor și
chiar influențe
asupra stării de
sănătate și
comportamentului
individului în
contextul
aplicării pe
scară largă a
tehnologiilor
emergente, care
tind să
înlocuiască
operatorii umani
și să modifice
deprinderile
dobândite de-a
lungul secolelor
de evoluție
umană. Este demn
de remarcat
programul
”Society 5.0”,
lansat în
Japonia, care
vizează
aspectele
esențiale ale
impactului
tehnologiei
asupra omului și
societății.
3. Simptome
România este
bine racordată
la dinamica
globală din
domeniile TIC și
IA; sistemul
propriu de
cercetare și
inovare este
potențial
capabil, în
condițiile unei
susțineri
financiare și
instituționale
adecvate, să
evolueze pe
traiectoria de
„urmărire a
liderului“,
fiind posibile
și unele
realizări de
vârf la nivel de
nișă.
Principalii
factori
favorizanți
specifici țării
noastre sunt:
-
ponderea
sectorului TIC
în PIB,
-
infrastructura
Internet cu
viteze mari de
trafic,
-
penetrarea
largă a
dispozitivelor
mobile în rândul
populației,
-
receptivitatea
deosebită a
tinerilor față
de aceste
tehnologii.
Totuși, în
spațiul digital,
potențialul
creativ al
tinerilor din
România este
utilizat
îndeosebi pe
cont propriu sau
în comunități
ad-hoc de
utilizatori și
mai puțin în
proiecte
lucrative de
scară mare. Se
fac simțite, de
asemenea,
consecințele
negative ale
exodului
creierelor, care
diminuează
efectivele de
profesioniști
din TIC și IA
disponibile în
țară,
determinând un
deficit de forță
de muncă
superior
calificată în
aceste domenii.
Marile companii
care activează
în România se
dovedesc, în
prezent, mai
agile decât
universitățile
în a se plia pe
dinamica noilor
tehnologii
digitale,
adaptându-și
rapid modul de
funcționare și
oferta adresată
unei piețe
deschise și
dominată de
concurența între
platforme.
La ora actuală,
cea mai largă
popularitate
cunosc, în
România,
comunicațiile
mobile, comerțul
electronic și
rețelele de
socializare.
Administrația
publică este,
încă,
insuficient
informatizată în
relația cu
cetățeanul și cu
firmele private,
fapt resimțit
acut îndeosebi
de
întreprinzători
la inițierea
unor noi
afaceri.
4. Diagnostic
În prezent, în
societatea
românească se
cunosc doar
parțial atât
oportunitățile
create de TIC și
IA, cât și
efectele
folosirii
nepotrivite și
chiar evoluțiile
imprevizibile și
posibil
necontrolabile
ale acestor
tehnologii.
Tehnologiile
oferite de
furnizorii de
produse TIC
evoluează
într-un ritm
mult mai rapid
decât
cunoștințele și
mijloacele de
acțiune ale
multor
potențiali
utilizatori
români. Nu
există, încă, un
program coerent,
la nivel
național, care
să includă
aspectele
specifice noii
revoluții
industriale
bazată
esențialmente pe
integrarea
calculatoarelor,
comunicațiilor
și controlul
obiectelor
fizice.
5. Recomandări
Grupul de
Reflecție
privind impactul
evoluției TIC și
IA asupra omului
și societății al
Academiei Române
a identificat
următoarele
direcții de
acțiune:
I. Definirea
obiectivelor
unui program
coerent, la
nivel național,
care să includă
aspectele
specifice noii
revoluții
industriale
-
Identificarea
și lansarea unor
programe de
cercetare
științifică din
domeniul
roboticii,
inteligenței
artificiale,
neuroinformaticii
și
nanotehnologiei,
sistemelor
inteligente
„cyber-fizice“.
-
Lansarea și
susținerea unui
program național
pentru
cercetarea
creierului,
vizând aspecte
fundamentale și
aplicative din
domeniul
neuroștiințelor,
neuroinformaticii
și
neurotehnologiei,
nanoștiințelor
cu impact
medical,
tehnologic și
cognitiv.
II. Crearea
structurilor de
implementare
- În învățământ:
-
Elaborarea
unui program de
pregătire a
tinerilor în
domeniul TIC în
cadrul unor
școli
postliceale de
2-3 ani, în
vederea
acoperirii
necesarului de
lucrători cu
calificare de
nivel mediu.
-
Elaborarea și
implementarea
unui program de
digitizare în
cadrul
sistemului
național de
educație,
valorificarea
mai amplă a
potențialului
TIC și IA în
procesul
educativ-formativ.
-
Includerea în
planurile de
învățământ din
facultăți a unei
discipline de
etică în spațiul
digital.
-
Promovarea și
susținerea
programelor de
cercetare inter-
și
transdisciplinară,
a colectivelor
complexe
integrate de
cercetare,
formate din
specialiști din
mediul academic
și mediul de
afaceri.
-
Promovarea și
susținerea unui
program privind
educația
continuă, pentru
a asigura
compatibilitatea
întregii
populații cu
oportunitățile
erei economiei
digitale.
-
Pregătirea
strategică de
cadre didactice
în domeniul
“Industry 4.0”,
în scopul
dezvoltării
sustenabile a
educației și a
piețelor interne
emergente;
studiul
complexității
globale cu
ajutorul
instrumentelor
inteligente de
tip World
Economic Forum -
Transformation
Maps.
-
Parteneriate
cu universități
și instituții
internaționale
avansate în
scopul
schimbului de
cunoștințe și
bune practici.
Reducerea
timpului de
asimilare a
necesităților de
implementare a
domeniului
“Industry 4.0”
în România și
creșterea
rezilienței
forței de muncă
internă la
tendințele
tehnologice
emergente la
nivel global.
-
Crearea
cadrului
legislativ
pentru
dezvoltarea
mediului de
afaceri în
domeniul
“Industry 4.0”;
motivarea
anti-exod și
încurajarea
potențialului
creierelor de
valoare ale
României.
- În cercetarea
instituțională
și academică:
-
Înființarea
(reorganizarea)
unui institut
național de
cercetare-dezvoltare-inovare,
având ca
obiectiv
conceperea,
proiectarea și
dezvoltarea de
noi tehnologii
și produse
bazate pe
tehnici de
inteligență
artificială,
inclusiv de
învățare
automată,
robotică
cognitivă,
știința datelor
ș.a.
-
Stimularea
constituirii de
consorții între
universități,
companii și
instituții
publice, pe
principiul
parteneriatului
tripartit pentru
inovare (“Triple
Helix”),
practicat cu
succes în țările
scandinave și în
alte state
dezvoltate.
- În viața
publică:
-
Implementarea
ghișeului unic
în relația
cetățenilor cu
administrația
atât centrală,
cât și locală;
oferirea de
spații și dotări
adecvate pentru
cetățeni în
sediile
instituțiilor
publice.
-
Realizarea de
campanii de
informare a
populației
privind
riscurile legate
de datele
personale și
modalitățile de
protejare a
acestora.
III. Asigurarea
mijloacelor:
-
Asigurarea
unei finanțări
de cel puțin 2%
din PIB pentru
cercetare-dezvoltare-inovare.
-
Sincronizarea
ordonată cu
programele
europene.
-
Inițierea unor
proiecte pilot
pentru inovarea
în masă
(“crowdsourcing”)
în domeniile TIC
și IA.
Rolul Academiei
Române va
consta, în
principal, în
contribuția la
clarificarea
conceptelor și
asigurarea unui
punct de
întâlnire pentru
diferiți actanți
din societate,
precum și în
elaborarea și
implementarea
unui program de
digitizare în
cadrul
sistemului
național de
cercetare
științifică.
Academia își va
asuma funcția de
coordonare a
acestui program.
6. Costurile
inacțiunii sau
acțiunii
întârziate În
eventualitatea
în care
prioritatea unor
asemenea măsuri
va fi
subapreciată sau
aplicarea lor va
fi întârziată,
se va putea
constata
apariția unor
efecte negative
majore, cum
sunt:
-
întârzierea
realizării
convergenței
României către
țările avasate
din UE;
-
limitarea
performanțelor
economiei
naționale și a
competitivității
sale externe;
-
situarea
României în
stare de
dependență
tehnologică față
de exterior și
ratarea șansei
de a fi un
actant
semnificativ al
revoluției
digitale
globale;
-
subutilizarea
potențialului
inovativ
românesc și
continuarea
exodului
creierelor;
-
degradarea
relațiilor
interumane și
chiar a stării
de sănătate a
românilor.
|
Raportori ai
Manifestului
Academiei Române
pentru adaptarea
la era digitală
- Acad.
Ioan
Dumitrache,
Secretar
general al
Academiei
Române
- Acad.
Florin
Filip,
Președintele
Secției de
știința și
tehnologia
informației
a Academiei
Române
- Prof.
Horațiu
Dragomirescu,
Academia de
Studii
Economice
din
București
Grupul de
Reflecție
privind impactul
evoluției TIC și
IA asupra omului
și societății
este alcătuit
din:
-
Acad.
Ioan
Dumitrache,
Academia
Română,
Secretar
general al
Academiei
Române
-
Acad.
Florin
Filip,
Academia
Română,
Președintele
Secției de
știința și
tehnologia
informației
-
Acad.
Dan Dascălu,
Academia
Română,
Președinte
al Comisiei
de știința
și
tehnologia
microsistemelor
-
Acad.
Gheorghe
Păun,
Academia
Română
-
Acad.
Dan Tufiș,
Academia
Română,
Directorul
Institutului
de Cercetări
pentru
Inteligență
Artificială
(ICIA)
-
Dr.
Angela
Ioniță,
Institutul
de Cercetări
pentru
Inteligență
Artificială
(ICIA)
-
Sorin
Șerb, IBM
România,
Chief
Technology
Officer
-
Prof.
Adriana
Alexandru,
Institutul
de
Cercetare-Dezvoltare
în
Informatică
(ICI)
-
Dr.
Liviu Badea,
Institutul
de
Cercetare-Dezvoltare
în
Informatică
(ICI)
-
Prof.
univ. Ovidiu
Băjenaru,
membru
corespondent
al Academiei
Române,
Universitatea
de Medicină
și Farmacie
„Carol
Davila“ din
București
-
Radu
Jugureanu,
SIVECO
România,
Director
departament
AeL eContent
-
Luige
Vlădăreanu,
Institutul
de Mecanica
Solidelor
-
Prof.univ.
Nicolae
Țăpuș,
membru de
onoare al
Academiei
Române,
Universitatea
Politehnica
București
-
Prof.univ.
Horațiu
Dragomirescu,
Academia de
Studii
Economice
-
Simona
Sandu,
Microsoft
România,
Commercial
Solutions
Executive
-
Sorin
Mândruțescu,
CEO Oracle
România
-
Prof.univ.
Radu
Munteanu,
Universitatea
Tehnică din
Cluj-Napoca
-
Prof.univ.
Mircea
Dumitru,
membru
corespondent
al Academiei
Române,
rectorul
Universității
din
București
-
Acad.
Cătălin
Zamfir,
Academia
Română,
directorul
Institutului
de Cercetare
a Calității
Vieții
-
Dr.
Andreas
Wild,
Consultant
R&D,
Germania
-
Prof.dr.ing.
Gheorghe
Pascovici,
Universitatea
din Köln,
Germania
-
Dr.
Tiberiu
Tanase,
Comitetul
Român pentru
Istoria și
Folosofia
Științei și
Tehnicii
(CRIFST),
sub egida
Academiei
Române
-
Prof.
Ion Stoica,
Universitatea
Berkeley,
California,
SUA
-
Dr. Igor
Serotilă,
Academia de
Științe a
Moldovei,
Chișinău,
Republica
Moldova
|
|
|
|
|