Academia Română
anunță
desfășurarea la
București, în
săptămâna 2-6
septembrie 2019,
a celui de-al
XII-lea Congres
Internațional de
Studii Sud-Est
Europene, cu
tema generală
Dinamici
politice,
sociale și
religioase în
Sud-Estul
Europei.
Congresul are ca
invitați peste
400 de
specialiști din
peste 30 de țări
și este
organizat în
parteneriat cu
Association
Internationale
d’Études du
Sud-Est Européen
(AIESEE).
Deschiderea
congresului va
avea loc în Aula
Magna a
Facultății de
Drept, luni, 2
septembrie 2019,
ora 11, unde vor
lua cuvântul
prof. Alexandre
Kostov,
președintele
AIESEE, acad.
Răzvan
Theodorescu,
vicepreședinte
al Academiei
Române și
secretar general
AIESEE, prof.
Mircea Dumitru,
rectorul
Universității
București, și
dr. Andrei
Timotin,
directorul
Institutului de
Studii Sud-Est
Europene al
Academiei Române
și președinte al
Comitetului de
organizare.
Lucrările
congresului sunt
împărțite în 35
de secțiuni, ce
se vor desfășura
de-a lungul a
cinci zile, în
sesiuni
paralele,
acoperind o arie
temporală care
se întinde din
Antichitate până
în epoca
contemporană, cu
o diversitate
tematică din
care nu lipsește
niciuna dintre
disciplinele
umaniste:
istorie,
arheologie,
lingvistică,
filologie,
istoria artei și
a dreptului,
etnografie,
folclor etc.
Fiecare zi
prevede
conferințe
inaugurale
susținute de
reputați
specialiști din
Europa și din
Statele Unite
ale Americii,
între care:
prof. François
de Polignac,
École Pratique
des Hautes
Études, Paris,
prof. Bernard
Heyberger și
prof. Paolo
Odorico, École
des Hautes
Études en
Sciences
Sociales, Paris,
prof. Victor
Friedman,
Universitatea
din Chicago și
președinte al
Comitetului
American al
AIESEE, prof.
Peter Mackridge,
Universitatea
din Oxford,
prof. Oliver
Jens Schmitt,
vicepreședinte
al Academiei
Austriece de
Științe, prof.
emerit Michael
E. Stone,
Universitatea
din Ierusalim,
prof. Paschalis
Kitromilides,
Universitatea
din Atena, prof.
emerit Paul
Magdalino,
Universitatea
din St. Andrews,
prof. Elena
Boeck,
Universitatea
DePaul din
Chicago.
Cea mai mare
parte a
sesiunilor se va
desășura la
Facultatea de
Drept a
Universității
din București,
căreia i se vor
alătura, pentru
câteva sesiuni
speciale,
Biblioteca
Sfântului Sinod
și Arhivele
Naționale.
Pe perioada
desfășurării
congresului, vor
fi organizate
mai multe
expoziții, mese
rotunde și
lansări de
carte:
-
luni, 2
septembrie,
ora 15:
prezentarea
colecției
Bibliothèque
de
l’Institut
d’Études
Sud-Est
Européennes,
Facultatea
de Drept,
sala Online
-
luni, 2
septembrie,
ora 19:
vernisajul
expoziției
Floating
Spaces. Maps
of the
Danube
Region 1650
1800, la
Biblioteca
Națională
-
miercuri, 4
septembrie,
ora 11:
lansarea
culegerii de
studii a
acad. Emil
Condurachi,
Pars
Orientis.
Studii de
istoria
culturii
europene
(Editura
Academiei,
2019), la
Facultatea
de Drept,
sala Online.
Prezentare
de acad.
Răzvan
Theodorescu,
vicepereședinte
al Academiei
Române
-
miercuri, 4
septembrie,
ora 13:
vernisajul
expoziției
Romania
and South
Eastern
Europe.
Historical
witnesses
from the
collections
of the
National
History
Museum of
Romania,
organizată
la Muzeul
Național de
Istorie
-
miercuri, 4
septembrie,
ora 18: masa
rotundă
dedicată
lucrării
Constantin
Basarab
Brâncoveanu.
Portrait of
a ruler and
retrospective
of an era
(1654-1688),
2 vol. (DAR
Publishing,
2018-2019),
în
Amfiteatrul
„Ion Heliade
Rădulescu“
al
Bibliotecii
Academiei.
Vor lua
cuvântul
profesorii
Paschalis
Kitromilides,
Andrei
Pippidi și
Paolo
Odorico, dr.
George
Lazăr, dr.
Cristian
Anița și dr.
Claudiu
Turcitu,
autorul
lucrării.
Tematica
integrală a
congresului
cuprinde:
Dinamici
religioase între
Pontul Euxin și
Marea Egee în
Antichitate,
Retorica
religioasă a
puterii în
Bizanț și în
Sud-Estul
european,
Sud-Estul
european și
Mediterana
orientală,
Cucerirea
otomană a
Balcanilor:
schimbare
structurală și
continuitate,
Rețele în
Sud-Estul
european:
politică,
comerț, cultură
(sec. XIV-XVII),
Ortodoxia, de
la Imperiu la
Biserică.
Expresii sociale
și forme
culturale ale
credinței,
Apocrifele
biblice în
Sud-Estul
european:
variație și
transmitere din
Antichitate în
epoca modernă,
Tiparul în și
pentru Sud-Estul
Europei,
Negustorii în
Balcani:
solidarități
familiale și
geografice,
rețele și
tehnici
comerciale,
Monumentele
bizantine în
perioada
postbizantină,
Cultura
scrisă a
periferiilor din
Evul Mediu în
epoca modernă,
Literatura
fanariotă,
Formarea
națiunilor
sud-est europene,
Migrația,
condiție umană
și politică în
Sud-Estul
european,
Noi perspective
asupra
lingvisticii
balcanice,
Ieșirea din
Marele Război:
societățile
sud-est europene
din 1918 în 1923,
Balcanii în
perioada noului
imperialism și
dincolo de ea,
Moștenirea
imperiilor în
Balcani: România
și Bulgaria în
secolul XX,
Marea Neagră
și strâmtorile:
o permanență
istorică sud-est
europeană,
Devoțiune și
donații pioase
la Locurile
Sfinte din
Imperiul Otoman,
Traducerile
din literatura
patristică în
Sud-Estul
european,
Imperiul Otoman,
Balcanii și
Mediterana
orientală în
lumina
călătorilor
occidentali,
Imaginea
creștinătății
răsăritene și a
islamului în
descrierile de
călătorie
occidentale din
a doua jumătate
a veacului al
XVI-lea,
Între țar,
kaiser și
sultan: noi
abordări ale
epocii
Revoluției la
Dunărea de Jos
și în regiunea
Mării Negre,
Pe fluvii și
pe mare:
conflict
hidropolitic și
cooperare
maritimă în
Sud-Estul
european,
De la Ani în
România:
istorie,
tradiție,
iconografie,
Georgia și
Sud-Estul
european:
moștenire
bizantină și
parcurs cultural
comun,
Minoritățile
religioase în
Sud-Estul
european,
Evreii în
Iugoslavia în
sec. XX,
Frontiera în
Balcani:
deschidere și
închidere a
teritoriilor,
Doctrine,
mișcări și
regimuri
totalitare în
Sud-Estul
european în sec.
XX, Viața
cotidiană în
România
comunistă,
Uniunea
Europeană și
statele sud-est
europene,
Conservarea
moștenirii
culturale și
artistice în
Sud-Estul
european,
Perspective
asupra
digitalizării
documentelor în
arhivele sud-est
europene.
Programul poate
fi consultat pe
site-ul oficial
al Academiei
Române.
Închiderea
festivă a
congresului va
avea loc vineri,
6 septembrie
2019, ora 18, în
Aula Magna a
Facultății de
Drept.
În perioada 7-9
septembrie vor
fi organizate
pentru
participanții la
congres două
excursii la
mănăstirile din
Oltenia și
Bucovina,
prețioase
tezaure
documentare
pentru evoluția
istorică și
culturală a
acestui spațiu
sud-est
european.
Organizarea la
București,
pentru a treia
oară în ultimii
50 de ani, a
Congresului
Internațional de
Studii Sud-Est
Europene, are o
relevanță
specială pentru
istoria și
cultura noastră,
întrucât
inițiativa
înființării unui
institut de
cercetări care
să studieze
viața și cultura
popoarelor din
sud-estul
Europei a
aparținut
istoricului
român Nicolae
Iorga.
Institutul de
Studii Sud-Est
Europene fondat
de Nicolae
Iorga, împreună
cu Gheorghe
Murgoci și
Vasile Pârvan,
în urmă cu peste
100 de ani, în
1914, a fost
primul de acest
fel din lume și
a reușit, în
scurt timp, să
impună pe plan
internațional o
disciplină
științifică
autonomă.
Continuarea
acestei tradiții
durabile prin
organizarea
acestui congres
de studii
sud-est
europene, cu
participarea
unui
impresionant
număr de
specialiști din
întreaga lume,
reprezintă un
prilej major
pentru
reafirmarea în
mediul academic
internațional a
locului
privilegiat pe
care l-a avut și
îl are în
continuare
România în
promovarea
cunoașterii
reciproce și a
colaborării
academice în
spațiul sud-est
european.
Persoană de
contact pentru
presă:
Dr. Andrei
Timotin
directorul
Institutului de
Studii Sud-Est
Europene al
Academiei Române
președinte al
Comitetului de
organizare
atimotin@yahoo.com |