|
Academia Română
organizează
marți, 12 iunie
2018, sesiunea
omagială „11
iunie 1848 -
ziua victoriei
Revoluţiei
Române
paşoptiste“.
Manifestarea va
avea loc în
Amfiteatrul „Ion
Heliade
Rădulescu“ al
Bibliotecii
Academiei Române
începând cu ora
11 și va fi
onorată de
prezența acad.
Ioan-Aurel Pop,
preşedintele
Academiei
Române.
În cadrul
sesiunii
științifice vor
lua cuvântul
acad. Dan
Berindei,
preşedintele
Secţiei de
ştiinţe istorice
şi arheologie,
dr. Dorina N.
Rusu, membru
corespondent al
Academiei
Române, conf.
univ.
Adrian-Silvan
Ionescu,
directorul
Institutului de
Istoria Artei
„George Oprescu“
și conf. univ.
Adrian
Niculescu,
Facultatea de
Ştiinţe Politice
din cadrul
Şcolii Naţionale
de Studii
Politice şi
Administrative.
Produsă în
contextul și sub
influența
Revoluției
pașoptise
europene,
Revoluția română
de la 1848,
desfășurată în
ambele
Principate
Române, a
culminat cu
momentul 11
iunie, când, la
București,
Gheorghe
Bibescu, domnul
Ţării Româneşti,
sub presiunea
maselor, este
nevoit să
semneze
Proclamaţia de
la Islaz,
document citit
în fața
mulțimii, cu
două zile
înainte, pe 9
iunie, de către
Ion Heliade
Rădulescu, în
micul port de pe
Dunăre, unul
dintre focarele
importante ale
insurecției.
În aceeași zi
este recunoscut
noul guvern,
format din
revoluționarii
cărturari
Nicolae
Bălcescu, Ion
Heliade
Rădulescu, C.A.
Rosetti, Nicolae
Golescu,
Gheorghe
Magheru, Ştefan
Golescu,
Constantin
Krețulescu şi
Ioan Odobescu.
Proclamaţia de
la Islaz devine
noua constituţie
a țării, iar
ziua de 11 iunie
este considerată
ziua victoriei
Revoluției
române
pașoptiste, cea
care avea să
deschidă drumul
spre emanciparea
națională, spre
făurirea
statului unitar
român și spre
modernizare
democratică.
Proclamația
prevedea o serie
de măsuri precum
egalitate în
faţa legii,
adunare
obştească
reprezentativă,
organizare
democratică
republicană a
statului,
independenţă
administrativă
şi legislativă,
libertatea
tiparului,
învăţămînt
naţional,
emanciparea şi
împroprietărirea
clăcaşilor prin
despăgubire.
Evenimentele
revoluționare
din Principate
au continuat
până în toamna
anului 1848,
când armatele
otomană (în Țara
Românescă) și
rusă (în
Moldova) au
înăbuşit
Revoluţia.
Cunoscută sub
numele de
„primăvara
popoarelor“
revoluția de la
1848, deși
înfrântă peste
tot în Europa, a
avut marele
merit de a trezi
conștiința
națională a
popoarelor
europene și
dorința lor de a
se emancipa de
sub dominația
străină și a
fixat obiectivul
creării statelor
naționale. Peste
un deceniu doar,
la 24 ianuarie
1859, românii
din principatele
Moldova și Țara
Românească
reușeau unirea
sub un singur
domnitor, iar
data de 1
decembrie 1918
desăvârșea Marea
Unire a tuturor
românilor.
|
