|
Academia Română
va sărbători
luni, 3 aprilie
2017, în sesiune
solemnă a
Adunării
Generale,
împlinirea a 151
de ani de la
înfiinţare.
Evenimentul se
va desfăşura în
Aula Academiei
Române, începând
cu ora 10.
Sesiunea va fi
condusă de acad.
Ionel-Valentin
Vlad,
Preşedintele
Academiei
Române, al cărui
discurs de
deschidere va
face referiri la
misiunea
Academiei Române
de-a lungul unui
secol şi
jumătate de
istorie modernă
a României,
precum şi la
rolul
instituţiei în
cultura şi
ştiinţa
românească.
Sesiunea va fi
onorată de
prezenţa
autorităţilor
Statului Român,
de personalităţi
ale culturii şi
ştiinţei
româneşti, de
membri ai
academiilor
europene.
Administraţia
Prezidenţială va
transmite un
mesaj de
felicitare.
Vor rosti
alocuţiuni:
Călin Popescu
Tăriceanu,
Preşedintele
Senatului -
Parlamentul
României, Liviu
Dragnea,
Preşedintele
Camerei
Deputaţilor -
Parlamentul
României, ASR
Principesa
Margareta,
Custodele
Coroanei,
Sorin Grindeanu,
Prim-Ministrul
României, Preafericitul
Părinte Daniel,
Patriarhul
României, membru
de onoare al
Academiei
Române, IPS
Monseniorul Ioan
Robu,
Arhiepiscop,
Mitropolit al
Arhiepiscopiei
Catolice de
Bucureşti,
membru de onoare
al Academiei
Române. Vor
vorbi, de
asemenea, prof.
Pavel Năstase,
Ministrul
Educaţiei
Naţionale,
Şerban-Constantin
Valeca,
Ministrul
Cercetării şi
Inovării, Ioan
Vulpescu,
Ministrul
Culturii şi
Identităţii
Naţionale, prof.
Ecaterina
Andronescu,
preşedinte al
Comisiei pentru
învăţământ,
ştiinţă, tineret
şi sport din
Senatul
României, prof.
Mihnea Costoiu,
senator,
rectorul
Universităţii
"Politehnica"
din Bucureşti.
Sesiunea
omagială va fi
încheiată de
alocuţiunea
susţinută de
acad. Florin
Gheorghe Filip,
director general
al Bibliotecii
Academiei
Române, care va
prezenta
activitatea şi
performanţele
acestei
instituţii ce
împlineşte anul
acesta, la
rândul său, 150
de ani de la
fondare.
Evenimentul va
fi urmat de
vernisarea
expoziţiei
"Biblioteca
Academiei Române
- o lume a
cunoaşterii", la
ora 14, în Sala
"Theodor
Pallady", unde
vor fi expuse
lucrări din
bogatul
patrimoniu al
Cabinetelor de
Manuscrise şi
Carte Rară, de
Stampe şi de
Numismatică şi
vor fi
prezentate
expoziţiile
virtuale în
acces public
permanent pe
site-ul
Bibliotecii.
ACADEMIA
ROMÂNĂ
Academia Română
este cel mai
înalt for
ştiinţific şi
cultural al
României, care
reuneşte
personalităţi
marcante din
ţară şi din
străinătate, din
toate domeniile
ştiinţei, artei
şi literaturii.
Forul suprem de
consacrare în
cultura şi
ştiinţa
românească îşi
are actul de
naştere în
Decretul
Locotenenţei
Domneşti din
1/13 aprilie
1866 prin care
se înfiinţa în
Bucureşti
Societatea
Literară Română,
având ca prime
sarcini
stabilirea
ortografiei
limbii române,
elaborarea şi
publicarea
dicţionarului şi
gramaticii
limbii române.
Societatea a
fost alcătuită,
pentru început,
din 21 de membri
aleşi din toate
provinciile
româneşti (trei
din Moldova,
patru din
Muntenia, trei
din
Transilvania,
câte doi din
Banat, Maramureş
şi Bucovina,
trei din
Basarabia şi doi
din Macedonia).
Membrii
fondatori au
fost: Vincenţiu
Babeş, George
Bariţiu, Ioan D.
Caragiani,
Timotei Cipariu,
Dimitrie
Cozacovici,
Ambrosiu
Dimitrovici,
Alexandru
Hasdeu, Ion
Heliade-Rădulescu,
Iosif Hodoş,
Alexandru
Hurmuzachi,
Andrei Mocioni,
Gavriil
Munteanu,
Alexandru Roman,
Ion G. Sbiera,
Constantin
Stamati, Ioan
Străjescu. În
1867 s-au
alăturat Vasile
Alecsandri,
Ştefan Gonata,
Nicolae Ionescu,
August Treboniu
Laurian, Titu
Liviu Maiorescu,
Ioan C. Massimu,
Costache
Negruzzi,
Constantin A.
Rosetti, Vasile
Urechiă-Alexandrescu,
cu toţii
consideraţi
membri fondatori
ai Academiei
Române.
Un an mai
târziu, în
august 1867, a
fost aprobat
Statutul
Societăţii
Literare Române,
care menţionează
constituirea
Societăţii
Academice Române,
"cu scopul de a
lucra la
înaintarea
literelor şi a
ştiinţelor între
români", "corp
independent în
lucrările sale
de orice
natură". Ea urma
să cuprindă trei
secţiuni:
literară-filologică,
istorică-arheologică
şi a ştiinţelor
naturale.
Astăzi, Academia
Română are un
număr de 14
secţii, în care,
prin lege şi
statut, pot fi
înscrişi maximum
181 de membri
titulari şi
corespondenţi şi
135 de membri de
onoare, din care
cel mult 40 din
ţară.
|
