Sesiune ştiinţifică omagială
Alexandru Şafran, Membru de onoare al Academiei Române

Academia Română organizează miercuri, 7 septembrie 2016, sesiune ştiinţifică omagială "Alexandru Şafran (1910-2006), Membru de onoare al Academiei Române". Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 11.

Sesiunea ştiinţifică va fi onorată de prezenţa acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, care va deschide lucrările cu alocuţiunea „Lumina şi Marele Rabin Alexandru Şafran“.

În cadrul evenimentului vor susţine comunicări: prof. Avinoam Şafran (Universităţile Geneva şi Paris): „L’unité de pensée et d’action d’Alexandre Safran“, dr. Aurel Vainer (Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România): „Dr. Alexandru Şafran - Rabin înţelept, savant erudit, luptător pentru cauza evreilor din România“, prof. Jean Askenasy (Universitatea din Tel-Aviv): „Fizica quantică în filosofia Marelui Rabin Alexandru Şafran“, prof. Moshe Idel (Universitatea Ebraică Ierusalim): „Kabala şi Marele Rabin Alexandru Şafran“, prof. Carol Iancu (Universitatea „Paul Valéry“ din Montpellier): „Alexandre Safran, une vie de combat, un faisceau de lumière“.

Sesiunea ştiinţifică va fi urmată de prezentarea cărţii scrise de prof. Carol Iancu, „Alexandre Safran et les Juifs de Roumanie durant l’instauration du communisme. Documents inédits des archives diplomatiques américaines et britanniques (1944-1948)“, apărută la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, în colecţia Historica, seria Dagesh.

Manifestarea se va încheia cu decernarea „Medaliei dr. Alexandre Safran“ domnului acad. Ionel-Valentin Vlad, de către domnul dr. Aurel Vainer, Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

***

Alexandru Şafran (1910-2006) s-a impus în conştiinţa contemporană ca una dintre cele mai reprezentative personalităţi ale iudaismului mondial. Născut în 1910, Alexandru Şafran devine în 1940 şef rabin al Cultului Mozaic din România, cel mai tânăr şef rabin din lume. Tot începând cu 1940 este senator în Parlamentul României ca reprezentant al populaţiei evreieşti. În anii celui de-al doilea război mondial a fost conducătorul Comitetului de rezistenţă al evreilor din România, recunoscut drept cel mai mare luptător pentru apărarea intereselor populaţiei evreieşti din acel timp.

Expulzat din România în 1947, Alexandru Şafran s-a stabilit în Elveţia, unde a devenit, în 1948, mare rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva şi unde şi-a început activitatea academică. A fost profesor la Universitatea din Geneva şi la Institutul Universitar din Bossey, precum şi la o serie de universităţi europene, americane şi israeliene. Universitatea Bar-Ilan din Israel a înfiinţat Catedra de cercetări în studiul Cabalei, care-i poartă numele.

Cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat, Alexandru Şafran a publicat peste 220 de lucrări, studii, eseuri, articole, cărţi, traduse în mai multe limbi, care înglobează toate domeniile spiritualităţii evreieşti şi care i-au adus o recunoaştere unanimă. Între acestea sunt de notorietate: „La Cabale“ (publicată în mai multe ediţii - 1960, 1972, 1979, 1983, 1988 şi tradusă în ebraică, engleză, germană, italiană, japoneză, portugheză şi română), „Israël dans le temps et dans l’espace. Thèmes fondamentaux de la spiritualité juive“ (1980, tradusă în ebraică, engleză şi germană), „Resisting the Storm Jerusalem“ (1987, tradusă în ebraică), „Un tison arraché aux flammes“ (1989, tradusă în germană şi italiană), „Legile secrete ale lumii“ ş.a.

În martie 1997 a fost ales  membru de onoare al Academiei Române, iar în data de 19 iunie i-au fost înmânate însemnele academice, rostind cu acest prilej discursul „Percepţiunea Dumnezeirii în Cabală, în filosofie şi ştiinţă”, o subtilă analiză a crizei omului contemporan.